Datele publicate de Eurostat arată o imagine dificilă pentru România în privința datoriei publice. Țara noastră nu iese în evidență doar prin nivelul costurilor, ci și prin structura datoriei.
Eurostat arată că, la finalul anului 2025, toate statele din zona euro aveau aproape întreaga datorie publică denominată în euro. În Cehia și Suedia, peste 90% din datoria publică era în moneda națională.
Această structură poate deveni o problemă atunci când apar presiuni pe cursul de schimb sau când costurile de finanțare cresc. O datorie mare în valută înseamnă că statul este mai expus la evoluțiile externe, la dobânzile de pe piețele internaționale și la schimbările de percepție ale investitorilor.
Diferența este importantă deoarece arată cât de scump se împrumută statul român față de alte economii europene. Cu cât costul datoriei este mai mare, cu atât bugetul trebuie să aloce mai mulți bani pentru dobânzi, în loc ca aceștia să meargă spre investiții, servicii publice sau reducerea deficitului.
Eurostat arată că, în majoritatea statelor UE, costul aparent al datoriei a crescut ușor sau a rămas stabil între 2024 și 2025. În România, nivelul rămâne însă cel mai ridicat din clasamentul disponibil, ceea ce pune țara într-o poziție vulnerabilă față de economii care se finanțează mai ieftin, potrivit B1 TV.