Salariul minim brut pe țară va crește la 3700 de lei începând cu data de 1 iulie. În felul acesta, ne vom apropia de ținta europeană, care recomandă un nivel al salariului minim de 50% din salariul mediu.Mai mult, pentru prima data, valoarea salariului minim net va depasi 60% din valoarea coșului de consum pentru un trai decent pentru o persoană singura, care este de 3807 de lei conform ultimelor calcule ale FES.
Invariabil, ca și în alte dăți, iar au apărut prin presă și pe rețelele de socializare lamentațiile celor câțiva înțepeniți în gândirea economică a anilor 90, care ne avertizează că vor falimenta afaceri și sectoare economice întregi vor avea de suferit.
Las la o parte faptul că apocalipsa economică prevestită în ultimii 10 ani la fiecare majorare a salariului minim nu s-a produs – efectivul de salariați a crescut constant. Mai mult, profiturile și investițiile sectorului privat au crescut și ele, iar creșterea numărului de firme sugerează că mediul de afaceri a înregistrat o evoluție cât se poate de pozitivă în perioadele de creștere accelerată a salariului minim.
În realitate, mărirea salariului minim nu e doar un beneficiu pentru angajați, ci și pentru economie. Nu e doar o măsură socială, ci și una economică. De ce? Pentru că majorarea salariului minim poate constitui un imbold pentru companii, creând o presiune care le va impulsiona să se reorienteze către activități generatoare de valoare adăugată ridicată. Până acum, nivelul scăzut de salarizare a permis multor afaceri să lâncezească într-un model economic bazat pe forță de muncă ieftină și activități cu valoare adăugată mică. Chiar și mult așteptatele investiții străine directe au mers predominant către sectoare industriale cu nivel mediu spre scăzut de intensitate tehnologică. Doar 5% din stocurile de ISD din industria românească sunt în sectoare cu intensitate tehnologică ridicată. Suntem un fel de atelier al Europei, unul caracterizat de procese de producție repetitive, cu grad redus de complexitate și inovație.
Dacă nu schimbăm ceva, ne paște ceea ce economiștii numesc capcana venitului mediu – o situație stagnantă în care ajung unele state după o creștere economică galopantă, bazată în general pe forță de muncă ieftină și activități economice cu valoare adăugată mică, nereușind să facă saltul către un nivel de dezvoltare superior, cu industrii inovative și cu valoare adăugată mare.
Majorarea salariului minim este un instrument de politici publice ce poate accelera tranziția de la activitățile de producție cu valoare adăugată scăzută la cele bazate pe cunoaștere și inovație. În fața presiunii salariale crescute, firmele vor fi forțate să caute noi modele de afaceri, care să le asigure supraviețuirea și profitabilitatea. Mai multe studii (exemple aici și aici) au arătat că majorarea salariului minim are ca efect mutarea activității economice din zona industriilor manufacturiere și cele bazate pe forță de muncă slab calificată către cele bazate pe cercetare și dezvoltare și forță de muncă înalt calificată.
Mulți ar putea spune că nu toate companiile vor reuși această tranziție și că firmele mici vor avea de suferit, fiind cele mai lovite de creșterea salariului minim. Cele mai recente cercetări de la UC Berkeley răstoarnă această asumpție. Studiul realizat anul trecut ne arată că majorarea salariului minim nu distruge locuri de muncă existente în firmele mici, ci doar locurile de muncă vacante. În fapt, un salariu mai mare face mai ușoară atât recrutarea, cât și retenția angajaților – două probleme mari cu care se confruntă patronii români. Dar un nivel salarial decent va crește motivația și loialitatea angajaților, asigurând mai multă stabilitate companiei.
Argumente și studii care să arate că efectul salariului minim este pozitiv nu doar în ceea ce privește salariații, ci și angajatorii și economia per ansamblu există cu duiumul. Din păcate, la noi ideile care prin Occident au fost trase discret, dar ferm pe linie moartă sunt încă recitate monocord, cu o naivitate jenantă.
Totuși, remarc și partea pozitivă – dincolo de câteva voci de serviciu ale unor turbolibertarieni care nu ratează nici o ocazie să-și cultive marotele, de data asta nu s-a lăsat cu scrisori deschise, cu șantaj cu fabrici ce se vor închide, etc. Probabil mulți s-au plictisit de litania de catastrofe anunțate după fiecare mărire a salariului minim, dar care nu se întâmplă niciodată. Sau poate că mărirea salariului minim, care vine să aplice un element de politică europeană, e mai dificil atacabilă. Cam greu să spui ceva împotriva celui mai de succes model social, cel european. Din fericire, transpunerea in legislația românească a Directivei Europene privind salariile adecvate îi va pune din ce în ce mai mult în defensivă pe eternii fani ai Convenției Democrate și pui spirituali ai lor ceva mai tineri.
