În timp ce Guvernul Ilie Bolojan vorbește constant despre „poziție financiară solidă” și despre reforme dure pentru a reduce deficitul, un raport al Curții de Conturi scoate la iveală o realitate dură: statul român este pe cale să dea cu piciorul la 220 de milioane de dolari bani americani, bani destinați modernizării industriei naționale de armament.
Acordul principal cu Statele Unite a fost semnat încă din septembrie 2024. Este vorba de un împrumut total de 920 de milioane de dolari prin programul american de Finanțare Militară Externă (FMF), cu condiții extrem de avantajoase și termen de rambursare de 12 ani. Din acești bani, 700 de milioane au mers relativ rapid spre Ministerul Apărării pentru achiziții importante (inclusiv avansuri pentru F-35), iar prima tranșă a și fost trasă încă din decembrie 2024.
Însă cei 220 de milioane de dolari alocați special pentru ROMARM stau blocați de aproape un an și jumătate. Motivul? Ministerul Finanțelor, condus de liberalul Alexandru Nazare, nu a reușit să finalizeze un simplu acord subsidiar între Finanțe, Ministerul Economiei și compania națională de armament.
Curtea de Conturi a tras un semnal de alarmă clar în raportul pe 2024: există riscul real de pierdere a întregii sume, deoarece tragerile trebuie făcute până la 25 septembrie 2027, iar procedurile sunt complicate. Auditorii au mers mai departe și au impus un termen-limită ferm: 29 mai 2026. Până atunci, Ministerul Finanțelor trebuie să rezolve blocajul, după ce ROMARM îndeplinește condițiile tehnice și de garanții prevăzute în Hotărârea de Guvern 1167/2024.
Surse din interiorul sistemului spun că întârzierea nu vine de la americani și nici de la vreo condiție externă imposibil de îndeplinit. Vine pur și simplu din birocrația lentă de la nivelul Ministerului Finanțelor. În condițiile în care România se confruntă cu presiuni mari pe buget, cu reduceri anunțate de posturi la stat și cu discuții aprinse despre cheltuieli, pierderea a 220 de milioane de dolari pentru retehnologizarea fabricilor de muniție și armament pare nu doar o gafă, ci o irosire gravă.
Banii respectivi ar fi trebuit să ajungă la modernizarea capacităților de producție ale ROMARM – inclusiv pentru muniție de calibru mare necesară tancurilor Abrams pe care Armata le va primi. În loc să întărim industria de apărare națională într-o perioadă în care securitatea regională cere investiții rapide, riscăm să rămânem cu fabrici vechi și dependență totală de importuri.
Liberalii din Guvernul Bolojan promit reformă și eficiență, dar cazul ROMARM arată exact opusul: o întârziere birocratică clasică care costă scump contribuabilul român. Dacă până la 29 mai nu se întâmplă nimic concret, cei 220 de milioane de dolari riscă să se evapore, iar vina va cădea direct pe birourile de la Ministerul Finanțelor.
Rămâne de văzut dacă ministrul Nazare și echipa sa vor trata acest termen corectiv cu seriozitatea pe care o merită sau dacă vom asista la încă o ocazie ratată „din motive tehnice”.