La exact doi ani de la alegerile prezidențiale, cetățenii americani sunt chemați din nou la urne în cadrul alegerilor intermediare (de la jumătatea mandatului – midterm elections). Deși numele președintelui nu apare pe buletinul de vot, scrutinul este considerat pe scară largă un adevărat referendum asupra administrației Donald Trump și un moment decisiv pentru echilibrul de putere din Statele Unite.
Ce se votează?
În cadrul midterm elections, americanii au posibilitatea să voteze pentru reconfigurarea puterii legislative, atât la nivel statal, cât și național. Pentru Camera Reprezentanților, sunt puse în joc toate cele 435 de locuri (care au mandat de 2 ani). La camera superioară, Senatul, sunt supuse scrutinului 35 din cele 100 de locuri (senatorii au mandat de 6 ani). Un vot democrat puternic poate schimba balanța de putere din Statele Unite și poate da peste cap întreaga schemă de putere actuală.
Cum se poate schimba puterea la Washington
Alegerie de la jumătatea mandatului au ca miză politică principală controlul asupra Congresului Statelor Unite (Parlamentul Statelor Unite. În sistemul politic american, un președinte fără sprijinul unei majorități în ambele camere ale Congresului se confruntă cu un blocaj instituțional major.
Acesta poate fi evitat dacă republicanii își păstrează majoritatea. Administrația Trump va continua să treacă proiecte majore de lege, reforme fiscale și bugete. În plus, numirile de judecători federali, ambasadori și alte categorii de înalți demnitari făcute de Trump, rămân pe poziție.
Lucrurile iau altă turnură dacă democrații reușesc să preia una sau ambele camere. Atunci e de prevăzut un blocaj legislativ în care proiectele avansate de Casa Albă vor fi drastic modificate sau cel mai probabil, oprite complet. În plus, pentru Donald Trump acest scenariu ar însemna o sumedenie de cuie în talpă, căci le-ar da democraților dreptul de a conduce comisii parlamentare cu rol activ în investigații și anchete oficiale asupra activității administrației și chiar a sa personal.
Temele la zi ale votantului american
Dincolo de modul în care Donald Trump și administrația pe care o patronează conduce destinele Statelor Unite (și a restului planetei, printre altele), americanii au mai multe teme care le motivează și direcționează alegerile într-o direcție sau alta.
Dacă viziunile de politică externă nu prea au fost criterii de bază pentru americanul de rând, economia și nivelul de trai au fost. Concret, le pasă de războiul din Iran pentru că merge prost și prețul carburanților a crescut. În rest, toate bune în Venezuela. Despre Ucraina, numai de bine, s-a semnat acord de comerț petrolier cu Rusia. Atât. Așadar, cu lumea în haos, actualele alegeri sunt influențate mai degrabă de factori pe care americanul de rând îi simte în portofel: inflația, costul vieții, al energiei și prețul locuințelor. De aceea, republicanii lui Trump au făcut priorități din toate acestea, cu mai mult sau mai puțin succes. De aceea, conceptul „America First” s-ar putea să nu mai fie de ajuns pentru a-i convinge la urne.
De cealaltă parte, democrații mizează pe cărți precum drepturile civile și domnia justiției, chestiuni precum dreptul la vot (pentru tot felul de catgorii de rezidenți – nu neapărat cetățeni), dreptul la avort și alte libertăți cetățenești. Principalul lor atu este reprezentat însă de modul în care Donald Trump conduce națiunea, gestionează politica externă și economia. Nimeni nu se sabotează singur mai bine decât o face însuși președintele. Criticat de o bună parte a societății americane și privit ca un real pericol de către o mare parte a lumii, Donald Trump riscă la aceste alegeri să piardă controlul deplin de care s-a bucurat doi ani.
Alegerile intermediare se prefigurează a fi un punct de cotitură pentru cel de-al doilea mandat al lui Trump, conform mai multor sondaje. Alte sondaje arată că victoria va fi a republicanilor și nu oricum, ci la scor. Trump însuși a trâmbițat-o și… are motive temeinice. El se bazsează pe faptul că majoritatea mandatelor puse la bătaie sunt din state în care a câștigat lejer în 2024. Dacă și aceste state se întorc împotriva lui, atunci se clatină întreg eșafodajul MAGA. Asta nu înseamnă neapărat că se liniștește situația în Orientul Mijlociu sau că Kim Jong Un nu mai trimite trupe pe frontul rusesc din Ucraina. Ci doar că Statele Unite și omenirea întreagă odată cu ea, intră într-o nouă etapă, la fel de imprevizibilă și de nesigură.