Datoria Statelor Unite, care a depășit pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari, începe să aibă efecte mult dincolo de economia americană. Investitorii cer dobânzi mai mari pentru a finanța guvernele puternic îndatorate, iar creșterea randamentelor obligațiunilor americane trage în sus costurile de finanțare și în Europa. Germania, Franța și Italia au înregistrat în ultimele zile randamente ale obligațiunilor de stat la niveluri nemaiatinse de ani de zile.
De ce datoria SUA poate scumpi împrumuturile Europei
Statele concurează practic pentru banii acelorași investitori internaționali. Atunci când obligațiunile americane, considerate printre cele mai sigure active din lume, oferă randamente mai mari, investitorii cer de regulă remunerații mai atractive și pentru a împrumuta alte guverne. Turbulențele din SUA se pot transmite astfel rapid către Londra, Paris, Berlin sau Roma, iar costul finanțării datoriei publice crește.
Obligațiunile Germaniei au ajuns la cel mai ridicat randament din ultimii 15 ani
Presiunea este deja vizibilă. Randamentul obligațiunilor germane pe zece ani, reperul pieței din zona euro, a urcat miercuri până la 3,275%, cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani. Randamentele titlurilor franceze și italiene pe zece ani au trecut temporar de 4,1%. Creșterea randamentului înseamnă, simplificat, că guvernele trebuie să ofere dobânzi mai mari atunci când se împrumută de pe piețe.
SUA au fost nevoite să intervină pentru calmarea pieței
Tensiunile au devenit atât de mari încât Trezoreria SUA a anunțat extinderea operațiunilor de răscumpărare a obligațiunilor pe termen lung pentru a îmbunătăți lichiditatea pieței. Măsura a redus temporar randamentele americane și a calmat inclusiv piața europeană. Reacția aproape imediată a obligațiunilor din zona euro arată cât de strâns sunt legate piețele financiare de pe cele două maluri ale Atlanticului.
Franța este una dintre economiile europene cele mai expuse
Franța intră în această perioadă de dobânzi ridicate cu o vulnerabilitate importantă: o datorie publică de aproximativ 3.500 de miliarde de euro, deficite bugetare mari și perspective modeste de creștere economică. Economiștii avertizează asupra unui posibil „efect de bulgăre de zăpadă”: dacă dobânda medie plătită pentru datorie ajunge să depășească ritmul de creștere al economiei, raportul datorie/PIB poate continua să urce chiar și fără noi șocuri majore.
Banca Franței avertizează asupra unui efect asupra băncilor și companiilor
Banque de France avertiza încă din iunie că o deteriorare puternică a condițiilor de finanțare ale statului s-ar putea transmite către băncile și companiile franceze. Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani ajunsese atunci la 3,75%, cu peste 40 de puncte de bază mai mult decât la începutul războiului cu Iranul. Instituția avertizează că Franța trebuie să reducă deficitul pentru a evita erodarea încrederii investitorilor și eventuale noi retrogradări ale ratingului suveran.
FMI cere Parisului un plan credibil pentru reducerea deficitului
Fondul Monetar Internațional a avertizat în iulie că Franța se confruntă simultan cu deficite ridicate, creștere economică modestă și presiuni tot mai mari asupra cheltuielilor publice. FMI consideră necesară o strategie multianuală clară de consolidare fiscală, însă apropierea alegerilor prezidențiale din 2027 complică adoptarea unor măsuri nepopulare privind taxele sau cheltuielile.
Italia are o datorie uriașă, dar piețele privesc tot mai atent spre Franța
Situația europeană are și un element neobișnuit. Italia continuă să aibă una dintre cele mai mari datorii raportate la PIB dintre economiile europene, însă indicatorii de risc ai datoriei italiene s-au îmbunătățit, în timp ce investitorii au devenit mai precauți față de Franța din cauza combinației dintre deficit, datorie și incertitudine politică. Astfel, Parisul riscă să plătească o primă tot mai mare pentru finanțare dacă nu reușește să convingă piețele că își poate stabiliza finanțele publice.
Petrolul de peste 90 de dolari complică și mai mult situația
Problema datoriei se suprapune peste efectele războiului cu Iranul. Petrolul Brent a depășit recent 92 de dolari pe baril, reaprinzând temerile privind inflația. Dacă prețurile rămân ridicate, băncile centrale pot fi obligate să mențină sau să majoreze dobânzile, ceea ce ar menține ridicate și costurile de finanțare ale statelor. Piețele estimau deja noi majorări ale dobânzilor BCE în acest an.
Nota de plată poate ajunge și la populație și companii
Efectele nu se limitează la bugetele guvernelor. Randamentele mai ridicate ale obligațiunilor tind să împingă în sus costurile creditelor din întreaga economie. Companiile se pot împrumuta mai scump pentru investiții, iar gospodăriile pot întâmpina condiții mai dure pentru creditele ipotecare și alte împrumuturi. În același timp, dacă o parte tot mai mare din bugetele statelor este consumată de plata dobânzilor, rămân mai puțini bani disponibili pentru investiții, apărare, infrastructură sau programe sociale.
Criza datoriei americane devine o problemă pentru marile economii occidentale
Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari de către SUA nu provoacă automat o criză financiară în Europa. Semnalul transmis de piețe este însă important: investitorii devin mai puțin toleranți față de deficitele mari și cer dobânzi mai ridicate pentru împrumuturile pe termen lung. Pentru state precum Franța, care trebuie să refinanțeze volume uriașe de datorie în fiecare an, o perioadă îndelungată cu asemenea costuri poate transforma treptat o problemă bugetară într-una economică mult mai dificilă.