Un nou val de tensiuni zguduie Uniunea Europeană, după ce zece state membre, printre care și România, și-au intensificat criticile la adresa politicii climatice a blocului comunitar. Țările susțin că actualul sistem de reglementare a emisiilor de carbon pune o presiune tot mai mare pe industrie, afectând competitivitatea economică.
Un grup de zece țări a îndemnat miercuri Comisia Europeană printr-o scrisoare să își revizuiască Sistemul de Tranzacționare a Emisiilor (ETS), numind cadrul actual al legii un „risc existențial” pentru multe sectoare industriale cheie, potrivit unei document consultat de Euronews.
Scrisoarea, semnată de liderii Austriei, Republicii Cehe, Croației, Greciei, Ungariei, Italiei, Poloniei, României și Slovaciei, a cerut executivului UE să extindă cotele gratuite de carbon după 2034, spunând că, altfel, industriile lor nu vor putea ține pasul cu costurile.
Țările UE doresc, de asemenea, ca CE să încetinească eliminarea treptată a cotelor gratuite începând cu 2028, oferind companiilor mai mult timp să se adapteze.
De asemenea, solicită executivului UE să reducă volatilitatea prețurilor la carbon pentru a o face mai stabilă și pentru a oferi companiilor posibilitatea de a planifica din timp fără șocuri bruște de costuri.
Industria, între costuri și supraviețuire
În centrul disputei se află piața certificatelor de emisii de carbon (ETS), mecanismul prin care companiile trebuie să plătească pentru poluare. Statele critice spun că prețurile ridicate ale certificatelor au crescut costurile de producție, în special în sectoare energointensive precum siderurgia, cimentul și industria chimică.
Pentru economii precum cea a României, unde industria grea încă joacă un rol important, aceste costuri suplimentare riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la relocarea producției în afara Uniunii Europene.
