FMI avertizează că economia mondială devine tot mai vulnerabilă la noi șocuri, pe fondul reducerii stocurilor de petrol și al presiunilor asupra bugetelor publice. În raportul „World Economic Outlook”, prezentat marți, 13 octombrie, instituția arată că efectele războiului din Orientul Mijlociu au fost până acum mai bine absorbite decât se anticipa. Totuși, mecanismele care au limitat impactul crizei energetice își pierd treptat eficiența.
Rezervele de urgență nu pot compensa la nesfârșit lipsa petrolului
Redirecționarea livrărilor și folosirea rezervelor strategice au ajutat la temperarea scumpirilor provocate de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Aceste măsuri au însă limite: stocurile se reduc, iar un nou șoc geopolitic poate provoca rapid creșteri de preț și probleme de aprovizionare. Avertismentul privește petrolul păstrat în depozite pentru situații de urgență, nu epuizarea zăcămintelor mondiale. FMI cere refacerea rezervelor și consolidarea capacității de aprovizionare.
Datoriile mari limitează ajutorul pentru populație
Guvernele au mai puține resurse pentru a proteja gospodăriile și companiile de noi scumpiri. Potrivit Financial Times, FMI estimează că deficitul bugetar al economiilor avansate va ajunge, în medie, la 5,2% din PIB în 2026, cel mai ridicat nivel din 2021. Creșterea costurilor de împrumut complică situația. Instituția solicită măsuri urgente pentru refacerea finanțelor publice, astfel încât statele să poată răspunde unor crize viitoare.
Creșterea continuă, însă riscurile se acumulează
FMI prognozează o creștere economică mondială de 3,1% în 2026 și de 3,4% în 2027. Investițiile puternice în infrastructura pentru inteligență artificială contribuie la compensarea șocului energetic. Perspectivele rămân însă amenințate de prelungirea războiului, inflație, finanțarea tot mai scumpă și o posibilă scădere a investițiilor în AI. Economista-șefă a FMI, Silvana Tenreyro, a cerut trecerea de la simpla gestionare a crizelor la reconstruirea capacității economiilor de a le suporta.