Franța pregătește un efort bugetar de aproximativ 54 de miliarde de euro în 2027, în încercarea de a opri deteriorarea finanțelor publice. Premierul Sébastien Lecornu vrea să reducă deficitul spre 5% din PIB; fără măsuri, acesta ar putea depăși 6,5%.
Planul presupune reduceri ale cheltuielilor statului, administrațiilor locale și sistemului social. Guvernul analizează inclusiv economii de aproximativ 6 miliarde de euro la pensii, înghețarea unor cheltuieli publice și limitarea creșterii altor prestații.
Energia scumpă complică planurile Parisului
Situația s-a deteriorat și din cauza creșterii prețurilor energiei pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Guvernul a fost deja obligat să prelungească până la sfârșitul anului ajutoarele pentru combustibil destinate sectoarelor cele mai afectate.
În același timp, costurile de împrumut ale Franței au crescut puternic. Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a ajuns recent la aproximativ 4,5%, nivel nemaiîntâlnit din 2008, iar factura dobânzilor apasă tot mai mult asupra bugetului.
Protestele pun și mai multă presiune pe guvern
Planul apare într-un moment de tensiuni sociale. Pescarii francezi au blocat porturi în semn de protest față de prețurile carburanților, iar nemulțumirile se extind și în alte sectoare. Guvernul trebuie astfel să reducă deficitul fără să provoace o nouă explozie socială.
Problema este și politică. Lecornu nu dispune de o majoritate stabilă în Adunarea Națională. Partidele de stânga amenință cu o moțiune de cenzură, iar formațiunea lui Marine Le Pen ar putea vota împotriva bugetului dacă pensionarii vor fi afectați de măsurile de economisire.
Bugetul de 54 de miliarde devine un test pentru Franța
Guvernul susține că alternativa la economii ar fi continuarea creșterii datoriei și a costurilor de finanțare. Franța se confruntă deja cu unul dintre cele mai mari deficite din zona euro, în timp ce prognoza oficială de creștere economică pentru 2026 a fost redusă la numai 0,5%.
Planul de 54 de miliarde nu este însă definitiv. Bugetul trebuie să treacă printr-un Parlament profund divizat, iar negocierile vor decide ce reduceri vor supraviețui și cine va suporta efectiv costul ajustării.