Summitul Internațional pentru Spațiu, care se desfășoară în aceste zile în Franța, a lăsat loc la tot felul de intrepretări mai mult sau mai puțin „spațiale” . Mai ales în contextul faptului că mai multe companii americane s-au retras de la eveniment, din cauza presiunilor din partea Washingtonului privind sprijinul pentru „pozițiile politice ale UE”.
Franța co-găzduiește un summit spațial major împreună cu Germania în această săptămână, Europa aflându-se la o răscruce strategică. Astronauți, șefi de stat, precum și actori economici majori din industria spațială s-au alăturat până joi la summitul spațial internațional de la Grand Palais din Paris.
Summitul are loc la o răscruce strategică pentru industria spațială europeană, descris fiind de către președintele Emmanuel Macron drept o oportunitate de a „reuni europenii în jurul unei ambiții comune” și de a dezvolta o „viziune comună asupra locului Europei pe harta puterilor spațiale globale până în 2035”. Potrivit Palatului Elysée, summitul se concentrează pe cooperarea spațială internațională și pe consolidarea securității spațiale. În ultimii ani, Europa a căutat din ce în ce mai mult să conteste dominația SUA pe piața spațială globală: dezvoltându-și propriile rachete autohtone și crescând finanțarea pentru spațiu, atât la nivel de stat, cât și la nivel de cartier.
Europa a investit din punct de vedere istoric 0,07% din PIB în programe spațiale, comparativ cu 0,24% în SUA. Însă anul 2025 a marcat un punct de cotitură, deoarece Agenția Spațială Europeană (ESA) a aprobat în noiembrie un buget record de 22,3 miliarde de euro pentru ciclul său de finanțare pe trei ani (2026–2028), cu 35 de miliarde de euro pentru spațiu, în scopuri de securitate și apărare. Mineritul lunar a apărut, de asemenea, ca o potențială cale pentru asigurarea resurselor de energie curată și a materiilor prime critice, în timp ce Europa lucrează pentru a se îndepărta de dependențele de China și Rusia.
Divergență între Franța și Germania
La aproape un an după ce Macron a anunțat summitul, acesta a întâmpinat unele obstacole înainte ca evenimentul să înceapă măcar. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a confirmat vineri că nu va participa la summit din cauza angajamentelor interne, ministrul apărării, Boris Pistorius, și ministrul spațiului, Dorothee Bär, urmând să-i ia locul.
În culise, Franța și Germania s-au confruntat cu o serie de dezacorduri privind proiectele spațiale și de apărare, abandonând proiectul Sistemului Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS) în iunie 2026, după ani de dezacorduri. Macron a subliniat în mod constant importanța consolidării autonomiei strategice a Europei, susținând programe precum Ariane 6, în loc să se bazeze pe furnizori americani precum SpaceX al lui Elon Musk.
Între timp, Germania și-a exprimat o mai mare disponibilitate de a se baza pe alternative americane cu costuri mai mici, cum ar fi SpaceX. Sâmbătă, startup-ul german Isar Aerospace a lansat prima rachetă comercială care a ajuns pe orbită din Europa continentală, marcând un punct de cotitură major în căutarea Europei de a-și asigura accesul independent la spațiu. Merz a descris lansarea ca fiind „începutul unei noi ere”.
Relevanța spațiului este în continuă creștere
O serie de companii americane s-au retras de la eveniment, după ce un oficial al Casei Albe le-a avertizat că prezența lor „ar putea părea un sprijin tacit pentru pozițiile politice ale UE”, după cum a relatat Politico. Un purtător de cuvânt al Ministerului Învățământului Superior și Cercetării din Franța, care supraveghează politica spațială națională, a declarat agenției de știri AFP că SpaceX, Blue Origin, Stoke Space și Starcloud s-au retras de la eveniment, declarând că „este greu să nu faci legătura cu zvonurile privind presiunea din presă”.
Într-o declarație acordată Euronews, Hermann Ludwig Moeller, directorul Institutului European de Politică Spațială, a descris Franța drept o „forță motrice” în sectorul spațial european, oferind „un sprijin politic puternic” industriei, subliniind că „relevanța spațiului este în continuă creștere”. „Devine din ce în ce mai mult un domeniu de război, în timp ce, în același timp, a devenit evident și pentru publicul larg că conflictul a devenit de natură hibridă, de exemplu prin atacuri asupra infrastructurilor critice din transport, energie, digital. Aici spațiul poate oferi o reziliență sporită”
Moeller a subliniat rolul pe care tehnologiile spațiale, cum ar fi navigația prin satelit, îl au atât în ceea ce privește utilizarea civilă, cât și în cea militară. „Deși sunt esențiale pentru viața de zi cu zi, războiul din Ucraina a evidențiat, de asemenea, importanța lor strategică în războiul modern”, a spus el. Dependența Kievului de Starlink-ul lui Musk în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia a subliniat importanța strategică a serviciilor spațiale în timp de război – aceea că rețeaua de sateliți oferă conectivitate la internet rezistentă chiar și atunci când infrastructura este deteriorată sau distrusă.
Această realitate a împins, de asemenea, Europa să-și dezvolte propriile rețele de sateliți independente, în special constelația de internet securizată cunoscută sub numele de IRIS.