Un studiu naţional intitulat „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică şi management din România de la rezidenţiat la angajare” și făcut public luni relevă date îngrijorătoare.
70% dintre medicii rezidenţi iau în calcul plecarea din ţară, în lipsa unor oportunităţi profesionale clare, arată studiul naţional. Deşi 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi de pregătirea profesională, studiul evidenţiază probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea poziţiilor din sănătatea publică pentru profesioniştii SPM, birocraţia şi influenţa politică în procesul decizional. Totodată, cercetarea conturează profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient specializarea în sănătate publică şi management sanitar. 58,8% preferă un mediu non-clinic, fiind interesaţi de promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%) şi management sanitar (36%).
Dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece din ţară, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcţie de oportunităţi, 31% vor să rămână în România. Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în septembrie 2025, când a fost demarat studiul, existau 199 de medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică. La nivelul lunii aprilie 2026, la Colegiul Medicilor din România sunt înregistraţi un număr de 213 medici specialişti şi primari de sănătate publică şi management cu aviz de liberă practică şi un număr de aproximativ 270 de medici rezidenţi în pregătire în specialitatea de sănătate publică şi management.
„Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti are un rol esenţial în coordonarea pregătirii postuniversitare, alături de celelalte universităţi de medicină şi farmacie din ţară din cadrul Alianţei G6-UMF. Ca universitate, suntem preocupaţi de formarea medicilor, prin elaborarea şi actualizarea continuă a curriculelor de pregătire în acord cu standardele europene, investiţii consistente în centrele de simulare medicală – ce permit dezvoltarea abilităţilor practice într-un mediu sigur şi controlat – precum şi prin implicarea unui corp profesoral de elită în coordonarea directă a fiecărei specialităţi. De asemenea, prin parteneriatul academic cu unităţile sanitare, integrăm educaţia medicală continuă cu practica la patul bolnavului, asigurând o tranziţie coerentă de la statutul de absolvent la cel de medic rezident. Acest model de formare este valabil şi pentru specialităţile preclinice, iar Sănătatea Publică şi Managementul reprezintă un domeniu esenţial pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, atât la nivel spitalicesc, cât şi în afara acestuia, în zona de prevenţie şi politici de sănătate”, a declarat Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila, potrivit Agerpres.
Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”
Studiul “Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică şi Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eşantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), şi analizează parcursul profesional, motivaţiile, barierele şi perspectivele de carieră ale acestora.
Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publica şi Management Sanitar (ARSPMS) şi cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică şi Management ale Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea şi Galaţi, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.
Florentina Furtunescu, prorector UMFCD şi coordonator al Disciplinei de Sănătate Publică şi Management, a afirmat că actualizarea curriculei în Sănătate Publică şi Management a fost necesară pentru a răspunde atât evoluţiei domeniului, cât şi provocărilor reale din sistemul de sănătate.
“Prin acest studiu, am înţeles mai clar aşteptările rezidenţilor, dar şi barierele cu care se confruntă la început de carieră. Am integrat în noul curriculum competenţe esenţiale precum sănătatea digitală, utilizarea inteligenţei artificiale, analiza datelor şi politicile de sănătate bazate pe dovezi. În acelaşi timp, accentul este pus mult mai puternic pe componenta practică: implicarea în proiecte reale şi expunerea directă la instituţiile în care aceşti medici vor activa. Obiectivul nostru este ca medicii de sănătate publică să fie nu doar bine pregătiţi teoretic, ci şi capabili să intervină concret în îmbunătăţirea funcţionării sistemului de sănătate”, a susţinut Furtunescu.