Echinocțiul de toamnă din 2026 are loc miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05, ora României și marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică, după care zilele vor continua să se scurteze, iar nopțile să devină tot mai lungi până la solstițiul de iarnă.
Data și ora sunt indicate oficial de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și sunt confirmate de calculele NASA. În 2026, echinocțiul de toamnă se produce în 23 septembrie, la ora 03:05, ora oficială a României, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
La această dată România se află încă la ora oficială de vară, GMT/UTC +3 ore. Observatorul precizează că toate momentele astronomice publicate pentru această perioadă sunt exprimate direct în ora României, astfel încât nu este necesară nicio conversie. NASA indică pentru echinocțiul din septembrie 2026 momentul 23 septembrie, ora 00:05 UTC, ceea ce corespunde exact orei 03:05 în România. Echinocțiul de toamnă reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.
Observatorul „Amiral Vasile Urseanu” explică faptul că, în acel moment, longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade. Punctul în care se produce traversarea este denumit punct autumnal și se află la intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc.
NASA descrie fenomenul ca momentul exact în care centrul Soarelui traversează planul ecuatorului Pământului. În timpul echinocțiului, nici emisfera nordică, nici cea sudică nu este înclinată mai mult către Soare, astfel încât cele două emisfere primesc cantități aproape egale de lumină.
De unde provine denumirea de „echinocțiu”
Denumirea de „echinocțiu” provine din latină și are sensul de „noapte egală”. Din punct de vedere astronomic, momentul este asociat cu egalitatea dintre durata zilei și cea a nopții. Observatorul Astronomic Urseanu arată că Soarele se află atunci în dreptul ecuatorului ceresc și răsare în apropierea punctului cardinal est, apunând în apropierea punctului cardinal vest.
Există însă o nuanță importantă. NASA precizează că, în realitate, ziua și noaptea nu au exact câte 12 ore la echinocțiu. Diferența de câteva minute este produsă, printre altele, de refracția luminii în atmosfera terestră și de faptul că Soarele are un disc aparent, nu este un simplu punct luminos. Astfel, durata zilei și a nopții este foarte apropiată, dar nu perfect egală în observațiile de la sol. Pentru emisfera nordică, echinocțiul marchează începutul toamnei astronomice. După acest moment, Soarele va avea zilnic un traseu aparent tot mai scurt deasupra orizontului, ceea ce înseamnă că zilele continuă să scadă, iar nopțile să crească. Această evoluție continuă până la solstițiul de iarnă, când durata zilei ajunge la valoarea minimă din an. Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” indică pentru 2026 solstițiul de iarnă în 21 decembrie, la ora 23:50, ora României.