Camera Deputaților a adoptat noua lege a integrității. Actul normativ introduce modificări privind declarațiile de avere și regimul incompatibilităților

Camera Deputaților a adoptat luni, în calitate de primă Cameră sesizată, noua lege a integrității, după ce proiectul a primit în aceeași zi raport favorabil din partea Comisiei juridice. Potrivit proiectului, declarațiile de interese financiare ale acestora vor fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Actul normativ introduce modificări privind declarațiile de avere și regimul incompatibilităților, însă dezbaterile au fost marcate de acuzații privind unele amendamente considerate neconstituționale.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 184 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 16 abțineri. Alți 68 de deputați nu au votat. Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată, iar proiectul urmează să fie dezbătut și votat de Senat, care este forul decizional.

Unul dintre amendamentele adoptate, propus de AUR, extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese asupra soților, soțiilor sau persoanelor aflate într-o relație similară cu cea dintre soți ai unor înalți demnitari.

Măsura se aplică în cazul președintelui României, parlamentarilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului, secretarilor de stat, subsecretarilor de stat, consilierilor de stat și altor funcții de conducere din administrația centrală. Proiectul modifică și regimul sancțiunilor aplicabile persoanelor față de care s-a constatat definitiv existența unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.

Ce mai prevede legea integrității

Un amendament propus de PSD stabilește că emiterea unui act administrativ, încheierea unui act juridic sau luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor privind conflictul de interese ori incompatibilitatea constituie abatere disciplinară, dacă fapta nu reprezintă infracțiune.

Totodată, persoanele aflate în această situație nu vor mai putea ocupa o funcție sau o demnitate publică ori eligibilă pentru o perioadă de până la trei ani, calculată de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare al ANI sau a hotărârii judecătorești.

Un alt amendament prevede că persoanelor pentru care starea de incompatibilitate sau conflictul de interese a fost constatată definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii și pentru care perioada de interdicție de trei ani nu s-a împlinit le încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.

În cazul persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese vor fi constatate după intrarea în vigoare a actului normativ, încetarea mandatului sau a funcției va avea loc la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești. Proiectul introduce și sancțiuni contravenționale. Persoanele care au obligația să aplice sancțiuni disciplinare sau să constate încetarea funcției și nu o fac după rămânerea definitivă a actelor de constatare riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

De asemenea, nerespectarea interdicției de a ocupa funcții publice pe perioada stabilită de lege va putea fi sancționată cu amenzi între 5.000 și 50.000 de lei. Potrivit proiectului, actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea acestei interdicții vor fi lovite de nulitate absolută.

Articole similare

Ultimele Articole