Cancelaria Sfântului Sinod a transmis un comunicat în care a detaliat măsurile canonice și sancțiunile aplicabile în cadrul BOR împotriva corupției.

Cancelaria Sfântului Sinod a transmis un comunicat în care a detaliat măsurile canonice și sancțiunile aplicabile în cadrul BOR împotriva corupției.

Biserica Ortodoxă Română (BOR), Cancelaria Sfântului Sinod a transmis un comunicat în care a detaliat măsurile canonice și sancțiunile aplicabile în cadrul BOR împotriva corupției.

„În Biserica Ortodoxă Română, potrivit învățăturii de credință și disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție, iar pentru cei implicați în astfel de acte sau tentative sunt prevăzute canonic, statutar și regulamentar sancțiuni clare, ce se aplică de autoritățile canonice disciplinare sau de instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române”, se afirmă în comunicatul citat de basilica.ro.

„Biserica a condamnat categoric orice act sau tentativă de simonie (corupție – n.r.), formulând canoane (reguli pastorale) clare în acest sens, care au fost aprobate sinodal ca având valabilitate universală. Prin canonul 29 apostolic s-a stabilit că, „dacă vreun episcop, preot sau diacon ar dobândi această demnitate prin bani, să se caterisească el și acela care l-a hirotonit, și să fie scos cu desăvârșire și de la comuniune, precum Simon Magul de către Petru”. În același mod este prevăzută sancționarea simoniei (corupției) și în canonul 90 al Sfântului Vasile cel Mare, în canonul 1 al Sfântului Ghenadie al Constantinopolului și în canonul 1 al Sfântului Tarasie al Constantinopolului. Așadar, canoanele Bisericii îi sancționează dur pe toți cei implicați în acte de corupție, deoarece corupția dăunează direct și grav vieții ecleziale și societății în general. Această modalitate de sancționare dură a corupției este reglementată detaliat în canonul 2 al Sinodului IV ecumenic din anul 451, în canoanele 22 și 23 ale Sinodului trulan din anul 692, precum și în canoanele 4 și 5 ale Sinodului VII ecumenic din anul 787.

Pe baza prevederilor canonice, statutare și regulamentare, precum și a hotărârilor sinodale, în ședința din 21 iulie 2011, Sfântul Sinod a aprobat Ghidul (Îndreptarul) privind numirea și transferarea clerului în parohii (hotărârea sinodală nr. 5404/2011), care stabilește detaliat modalitatea de înființare a posturilor clericale și de ocupare a acestora și care trebuie să se aplice în mod obligatoriu în orice parohie”, a transmis Cancelaria Sfântului Sinod.

Comunicatul face referire și la regulile privind primirea donațiilor: „Prevederile statutare și regulamentare prevăd că donațiile care se fac Bisericii trebuie să fie înregistrate de responsabilul unității de cult care acceptă donația și, apoi, să fie justificate, precum și că donatorul nu are niciun drept asupra unității de cult căreia îi oferă o donație”.

„În plus, în ședința din 17 februarie 2012, Sfântul Sinod a hotărât că, „din momentul intrării în monahism sau în arhierie, monahii și ierarhii nu mai pot primi donații în nume personal, ci doar pentru mănăstirea sau eparhia în care își desfășoară activitatea” (punctul 4 al hotărârii sinodale nr. 945/2012)”, se mai arată în comunicat.

Totodată, în comunicat se face referire și la modul în care actele de corupție se sancționează, conform regulamentelor, în cadrul BOR.

„Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române precizează următoarele:

„Simonia (corupția) este fapta prin care, în schimbul unor valori (bani, bunuri sau avantaje), ori prin prietenie, nepotism, influențe sau presiuni politice și de orice natură, se obține o hirotonie, eparhie, parohie, funcție, distincție sau avansare clericală, precum și admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învățământul teologic preuniversitar, universitar și postuniversitar” (art. 15 alin. 1);

„Simoniac este atât cel care pretinde ori impune mita sau folosul necuvenit, cât și cel care oferă, acceptă, mijlocește sau patronează acestea” (art. 15 alin. 2);

Simonia (corupția) se sancționează astfel:

  • în cazul clericilor, cu destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, în funcție de gravitatea faptei (art. 5 alin. 1 lit. a);
  • în cazul mirenilor, prin retragerea binecuvântării (aprobării scrise) chiriarhale de a desfășura o anumită activitate în Biserică (art. 5 alin. 1 lit. b);
  • în cazul monahilor, cu excluderea din monahism și interdicția de a purta haina monahală (art. 5 alin. 1 lit. c).

Prin urmare, în Biserica Ortodoxă Română, potrivit învățăturii de credință și disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție, iar pentru cei implicați în astfel de acte sau tentative sunt prevăzute canonic, statutar și regulamentar sancțiuni clare, ce se aplică de autoritățile canonice disciplinare sau de instanțele de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române.

Desigur, aplicarea măsurilor și sancțiunilor canonice privind corupția depinde în primul rând de conștiința și caracterul ierarhilor, clericilor și mirenilor cu responsabilități în administrația bisericească”, se mai arată în comunicatul emis de Cancelaria Sfântului Sinod.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
8.5 ° C
12.1 °
3 °
66 %
1kmh
0 %
sâm
18 °
Dum
16 °
lun
15 °
mar
13 °
mie
9 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii