Rapoartele MCV nu constituie norme de drept european, recomandările sunt opționale și nu obligatorii, astfel că instanţele de judecată din România nu le pot invoca pentru a lua decizii mai presus de legile naționale.

De asemenea, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament, iar CCR nu poate fi acuzată și nu poate fi responsabilă pentru omisiunea, neglijența sau lipsa de diligență a autorităților publice cu rol în elaborarea politicii legislative și nici pentru voința politică a acestora. Explicațiile aparțin CCR și apar în răspunsul Curții Constituționale pentru comisarul european de Justiție.

• Context: În iunie, CCR a respins criticile de neconstituționalitate privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, după o decizie a Cuții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, a cerut Guvernului României clarificări privind decizia CCR legată de desființarea SIIJ. „Decizia Curții Constituționale generează preocupări serioase, întrucât afectează nucleul ordinii juridice a Uniunii Europene”, afirmă comisarul european. „Decizia Curții Constituționale contravine principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special principiului conform căruia dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și că hotărârile Curții de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale și pentru toate celelalte autorități ale statelor membre”, mai spune oficialul. Comisia Europeană spune că „SIIJ a fost utilizată ca instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor și că funcționarea sa continuă nu este în conformitate cu recomandările MCV”, iar decizia CCR „riscă să constituie un obstacol în calea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV”.

Răspunsul CCR pentru comisarul european este aici.