Noul preşedinte al Academiei Române este Marius Andruh. Acesta a declarat că doreşte ca acest for să îşi păstreze rolul pe care îl are în societatea românească şi a subliniat că politicienii ar trebui să se uite la rezultatele institutelor economice, „să lucreze mai atent şi să colaboreze mai bine” cu acestea.
Academicianul Marius Andruh a fost ales marţi noul preşedinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi „pentru” din cele 157 de voturi exprimate. Mandatul lui Ioan Aurel Pop la conducerea Academiei s-a încheiat la 5 aprilie.
„E loc de progres întotdeauna, dar Academia Română are o tradiţie lungă în spate – culturală, ştiinţifică. Este o instituţie necesară – este cel mai înalt for de cultură şi ştiinţă din ţară – prin membrii ei, în primul rând, dar şi prin institutele care se găsesc sub umbrela Academiei Române”, a spus Andruh, după alegerea sa în funcţia de preşedinte al Academiei. El s-a angajat să apere întotdeauna cercetarea fundamentală, dar şi institutele economice şi cele din zona ştiinţelor umaniste.
„La Academia Română este un spaţiu al cercetării fundamentale. O să apăr întotdeauna cercetarea fundamentală, pentru că ea este o caracteristică a firii umane, care, scormonitoare, vrea să ştie. În egală măsură avem institute economice, la ale căror rezultate politicienii ar trebui să se uite, să lucreze mai atent, să colaboreze mai bine – şi acesta este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus – şi, neapărat, institutele din zona ştiinţelor umaniste, care sunt legate de identitatea noastră culturală. Nu uitaţi că regulile gramaticii se stabilesc în Academia Română şi de către Academia Română”, a punctat academicianul. Noul președinte al Academiei Româner a mai adăugat că doreşte să continue ceea ce a început în urmă cu patru ani, ca vicepreşedinte al Academiei Române, amintind în acest sens „deschiderea Academiei către publicul larg”.
Preşedintele Academiei s-a declarat optimist în privinţa societăţii româneşti contemporane. „Eu sunt un tip optimist. Şi nu poţi să fii tot timpul nemulţumit de societatea românească, de tânăra generaţie, de cum este şcoala acum. Trebuie să fii optimist. Ca să poţi să serveşti ţara trebuie să crezi în ceva, să crezi că se poate. Or, din punctul meu de vedere, societatea se poate corecta, bineînţeles, cu ajutorul Academiei Române, care are o autoritate morală. (…) Eu cred că societatea poate progresa şi numai cu dragoste faţă de ea poţi să faci ceva”, a transmis Marius Andruh.
Cine este Marius Andruh
Marius Andruh are 72 de ani, a fost vicepreşedinte al Academiei Române şi este director al Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară „C.D. Neniţescu”. De asemenea, este profesor emerit al Universităţii din Bucureşti şi o figură marcantă a şcolii româneşti de chimie. În paralel, coordonează activitatea de performanţă în domeniu, fiind preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.
S-a născut la 15 iulie 1954, în Smeeni, într-o familie de profesori. A absolvit ca şef de promoţie Liceul „B. P. Hasdeu” şi ulterior Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, în 1979, tot ca şef de promoţie. După absolvire, şi-a început cariera profesională la Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductori (IPRS) Băneasa, iar ulterior s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din Bucureşti. Din 1984 este cadru didactic al Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a devenit profesor titular în 1996 şi profesor emerit în 2019. Între 2003 şi 2019 a condus catedra de chimie anorganică. A obţinut titlul de doctor în chimie în 1988, sub coordonarea academicianei Maria Brezeanu, şi a urmat stagii postdoctorale la Paris şi Göttingen, inclusiv ca bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt”.
Activitatea sa ştiinţifică include numeroase colaborări internaţionale, fiind profesor invitat la universităţi de prestigiu din Europa şi America de Sud, precum Bordeaux, Göttingen, Manchester, Toulouse, Strasbourg sau Valencia, dar şi în Canada şi Brazilia.
A doua etapă a alegerilor va avea loc la sfârşitul lunii aprilie şi va fi organizată pentru funcţiile de vicepreşedinţi, patru, şi pentru cea de secretar general al Academiei.