Începând cu anul școlar următor, pe lângă materiile de bază, cum ar fi limba română, matematică sau biologie, elevii de gimnaziu și liceu ar putea avea ca materie obligatorie “Educația pentru sănătate”. Proiectul de lege a fost inițiat de doi senatori PSD și se află în acest moment în Parlament.
În prezent, educația pentru sănătate nu este o disciplină obligatorie, ci există ca opțional în unele școli, în funcție de decizia unității și disponibilitatea profesorilor.
Inițiativa legislativă vine pe fondul unor statistici îngrijorătoare privind comportamentele de risc și starea de sănătate a copiilor și adolescenților.
Proiectul, semnat de 27 de parlamentari social-democrați, prevede modificarea Legii învățământului preuniversitar astfel încât „Educația pentru sănătate” să fie introdusă ca disciplină distinctă, parte a trunchiului comun. Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ nu garantează predarea unitară a educației pentru sănătate, aceasta fiind, în prezent, aplicată fragmentar și dependent de inițiative locale.
Accent pe prevenție și formarea unor comportamente responsabile
Un element central al proiectului este introducerea „competenței pentru sănătate și prevenție” în lista competențelor-cheie urmărite de sistemul de învățământ. Astfel, accentul se mută de la reacție la prevenție.
Programa școlară și materialele didactice vor fi elaborate de Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Sănătății, iar profesorii vor beneficia de cursuri de formare organizate împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică.
Elevii ar urma să învețe nu doar informații medicale de bază, ci și reguli de igienă, alimentație sănătoasă, importanța activității fizice, sănătatea reproducerii, prevenirea consumului de droguri și rolul vaccinării.
Răspuns la problemele grave din rândul tinerilor
Inițiatorii proiectului atrag atenția asupra unor date alarmante: România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, unul din zece copii se naște dintr-o mamă adolescentă, iar rata de vaccinare rămâne sub pragul recomandat.
În același timp, consumul de droguri, alcool și tutun începe la vârste tot mai fragede, iar tot mai mulți tineri se confruntă cu probleme precum anxietatea și depresia.
Autorii consideră că introducerea acestei discipline ar putea contribui la creșterea nivelului de „alfabetizare pentru sănătate”, reducerea comportamentelor de risc și scăderea abandonului școlar, cu efecte pozitive inclusiv asupra costurilor din sistemul public de sănătate.
Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Educației va avea la dispoziție 90 de zile pentru a implementa măsurile necesare introducerii noii discipline.