România ar putea primi 60,2 miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034. Europarlamentarul Victor Negrescu avertizează că anumite condiții de finanțare ar putea împiedica utilizarea integrală a banilor, relatează Știripesurse.ro.
Negocierile pentru următorul buget european sunt în desfășurare, iar suma destinată României nu este încă definitivă. În paralel, autoritățile trebuie să stabilească modul în care vor fi pregătite și administrate investițiile din următorii șapte ani. Subiectul a fost discutat și la Cluj-Napoca, în cadrul unei reuniuni europene a șefilor autorităților de management, la care a participat Victor Negrescu.
Potrivit propunerii prezentate de europarlamentar, mai multe tipuri de finanțare ar urma să fie reunite într-un plan național. Acesta ar include bani pentru agricultură, dezvoltare regională, investiții sociale și alte programe europene. O asemenea reorganizare ridică însă întrebări privind distribuirea fondurilor și libertatea autorităților locale de a decide ce proiecte sunt prioritare. Victor Negrescu consideră că România trebuie să evite o concentrare excesivă a deciziilor la nivel central, în condițiile în care nevoile de dezvoltare diferă semnificativ de la o regiune la alta.
„România are nevoie de fonduri europene care să ajungă în fiecare regiune, nu de decizii luate exclusiv la București sau Bruxelles.”, a declarat Victor Negrescu, europarlamentar, într-o postare pe Facebook.
Principalul avertisment al europarlamentarului privește regulile care vor însoți viitoarele finanțări. Potrivit acestuia, unele prevederi tehnice ar putea limita capacitatea României de a utiliza integral fondurile disponibile. Victor Negrescu invocă și experiența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cazul căruia consideră că birocrația, centralizarea și termenele dificil de respectat au creat probleme.
Pentru a evita dificultăți similare, acesta propune proceduri mai simple, finanțări predictibile pentru regiuni și o implicare mai mare a administrațiilor locale în alegerea investițiilor. Printre domeniile care ar trebui să beneficieze de resurse importante se numără infrastructura, spitalele, școlile, locuințele și energia. O altă problemă semnalată de Victor Negrescu este riscul întârzierii proiectelor, în cazul în care autoritățile așteaptă aprobarea definitivă a bugetului european pentru a începe planificarea. Negrescu susține că prioritățile de investiții trebuie stabilite din timp, prin consultarea administrațiilor regionale, a partenerilor sociali și a comunităților. În acest fel, România ar putea intra în noua perioadă financiară cu proiecte deja pregătite, în loc să consume primii ani pentru proceduri administrative.