Înalta Curte de Casație și Justiție reacționează dur după ce Coaliția de guvernare a decis să amâne plata drepturilor castigate în instanță de magistrați și să redirecționeze banii către persoanele vulnerabile.
Reprezentanții ÎCCJ acuză Executivul că ignoră obligațiile legale și subminează statul de drept.
Într-un comunicat de presă, reprezentanții ICCJ susțin că se poate ajunge în instanță pentru ca sumele câștigate de magistrați să fie plătite.
Reprezentanții instituției avertizează că amânarea repetată a plăților stabilite prin hotărâri definitive este „incompatibilă cu ordinea juridică”. „Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar”, transmite instituția.
Guvernul este acuzat că ”în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive”.
ÎCCJ avertizează, de asemenea că va apela la acțiuni în justiție pentru a obliga statul să respecte legea.
În urma întâlnirii de la biroul lui Sorin Grindeanu de la Camera Deputaților, liderii coaliției au decis reducerea fondurilor alocate ÎCCJ pentru a finanța pachetul social propus de PSD. Premierul Ilie Bolojan a făcut anunțul la finalul discuțiilor cu liderii coaliției de guvernare.
„Am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Comunicatul ICCJ
„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act cu îngrijorare de atitudinea Guvernului României care în mod constant și sistematic a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor, începând cu intervențiile asupra regimului pensiilor și continuând, în prezent, cu ignorarea obligațiilor legale de executare a hotărârilor judecătorești definitive.
Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Executarea nu poate fi amânată, reinterpretată sau făcută discreționar.
Atunci când obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt, în mod repetat, supuse unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, prin care statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută propriile obligații, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică.
Drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri. Amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică.
Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român.
În aceste condiții, Înalta Curte solicită încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală. În absența unor măsuri conforme cu legea, vor fi inițiate toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în justiție pentru obligarea Guvernului să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile.
Statul de drept nu este negociabil. Hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora pentru că legea nu este opțională„.
