Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, vineri, recursul împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale.

• Soluție: Admitere recurs – Admitere recurs – cu casare
• Detalii soluţie: Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca rămasă fără obiect. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în recurs invocată din oficiu. Respinge recursul declarat de Andrei Ştefan Mitrea ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă. Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă. Pronunţată astăzi, 25 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Curtea Supremă a fixat un termen foarte rapid – vineri, ora 16.00 – pentru ședința recursului făcut de Parchetul General și de CCR la decizia de joi a judecătorului de la Ploiești care întors hotărârea CCR de anulare a turului I al alegerilor prezidențiale, din noiembire anul trecut.

Atât Parchetul General, cât și Curtea Constituțională a României au făcut vineri recurs la decizia de la Ploiești, potrivit tvrinfo.ro.

În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională – explică CCR, într-un comunicat.