fbpx

“La mulți ani!” celor ce poartă numele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României

“La mulți ani!” celor ce poartă numele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României

Ziua de 30 noiembrie este marcată de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei și are o semnificaţie deosebită pentru poporul român. Aceasta deoarece Sfântul Andrei este cel care a adus creştinismul pe meleagurile noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor şi ocrotitorul României. De Sfântul Andrei, peste 700.000 de români își sărbătoresc ziua de nume.

Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul și apoi l-a urmat pe Iisus devenind „Cel dintâi chemat”. El a predicat în ţinutul Scythia Minor (Dobrogea), trăind pe teritoriul judeţului Constanţa de azi. Sfântul este și ocrotitorul Rusiei şi Scoţiei, fiind „cel dintâi chemat la apostolie” de către Mântuitorul lumii. Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească națională.

Mănăstirea Sfântului Andrei a fost ridicată chiar lângă peştera în care a trăit

Apostolul s-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Pentru români, numele Apostolului Andrei este legat de lupi. Lupul era un simbol al sanctuarelor Daciei, iar legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei. Cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei, spre peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Sfântul Andrei a murit ca martir, la Patras. Deși nouă ne este cunoscută tradiția care afirmă că a murit pe o cruce în forma de X, se susține că această tradiție datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării, potrivit crestinortodox.ro, unii istorici fixând această dată în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96). Legenda spune că imediat după moartea lui a început o furtună din senin, iar trăsnetul, focul şi cenuşa i-au orbit pe toţi cei care asistau la răstignire. Mănăstirea Sfântului Andrei a fost ridicată chiar lângă peştera în care a trăit Apostolul lui Hristos. Iar la Mănăstirea Dervent se află crucile sfinte care au răsărit din pământ când Apostolul Domnului a fost ucis.

Poporul îi atribuie trăsături de divinitate precreştină

Tradițiile și superstițiile legate de această sărbătoare se împart în două categorii: cele din Ajunul Sfântului Andrei (29 noiembrie) și cele de Sfantul Andrei (30 noiembrie). Potrivit credinţei populare, în noaptea dinainte de Sfântul Andrei (29 noiembrie) ies strigoii. De aceea se mai zice că “e bine să ai usturoi în casă de Sfântul Andrei“, pentru a se proteja gospodăria de lupi şi strigoi. În anumite zone ale ţării se ung cu usturoi ţăruşii de la porţi, ferestrele, pragul uşilor, chiar şi fântânile. În ultima vreme, aceste “ingrediente” – strigoi plus usturoi au adus nopții Sfântului Andrei și denumirea comercială de “Halloween-ul românilor”.

Din bătrâni, ziua Sfântului Andrei mai este numită şi „Sântandrei”, „Ziua lupului” sau „Noaptea strigoilor”. Se crede că de Sântandrei, lupul devine mai sprinten şi îşi poate îndoi gâtul ţeapăn – de aici şi credinţa că „îşi vede lupul coada”. Obiceiurile legate de noaptea de 29/30 noiembrie reprezintă o împletire a sărbătorii creştine cu vechile ritualuri dacice, poporul atribuindu-i Sfântului Andrei trăsături de divinitate precreştină, acesta devenind personificarea divină a lupului solar. În legendele populare din Moldova, Basarabia şi Transilvania, Apostolul Andrei apare ca un bătrân cu o aureolă luminoasă, căruia fiarele sălbatice i se supun. Printre sihaştrii din Munţii Carpaţi circula o legendă conform căreia ultimul preot al lui Zamolxis l-a cunoscut pe Iisus şi apoi pe Apostolul Andrei. Ei vorbesc despre o „taină” a trecerii dacilor la creştinism păstrată de-a lungul timpului şi transmisă de la un pustnic la altul, ca expresie a continuităţii de credinţă pe aceste meleaguri. Tot potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sfântul Andrei împarte pradă pentru iarna care începe, fiecărui lup.

De Sfântul Andrei se obişnuieşte să se semene grâu în diverse vase, iar pentru fiecare bob aşezat se spune în gând o dorinţă. Dacă răsare un grâu frumos şi des, cel care l-a semănat va fi sănătos şi norocos în Noul An. De asemenea, se mai spune în tradiția populară că „la Sfântul Andrei creşte ziua cât bobul de mei” şi că toate animalele vorbesc între ele, dar nu este bine să le asculţi.

La mulți ani tuturor celor ce poartă numele Sfântului Apostol Andrei!

 

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
12.6 ° C
12.8 °
11.1 °
80 %
2.6kmh
0 %
lun
13 °
mar
19 °
mie
20 °
joi
21 °
vin
23 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii