O femeie de origine asiatică, angajată la un salon SPA din Cluj-Napoca, a fost diagnosticată cu lepră (boala Hansen), iar alte trei cazuri sunt în analiză, după cum a informat joi seara ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
În România, ultimul caz de lepră (boala Hansen) a fost diagnosticat în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină.
Este vorba despre patru femei originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca.
„Cele două paciente care s-au prezentat inițial la SCJU Cluj, în data de 26.11.2025, cu vârste de 21 și 25 de ani, provin din Indonezia. Acestea au fost supuse următoarelor investigații: biopsie de țesut cutanat – microscopie pozitivă pentru BAAR (3 BAAR/100 câmpuri) la primul caz; test genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA – complexul Mycobacterium tuberculosis nedetectat, excluzând tuberculoza; probe histopatologice și frotiuri Ziehl-Neelsen – aflate în lucru, orientate spre infecția cu Mycobacterium leprae”, transmite MS.
Au fost luate mai multe măsuri epidemiologice. Inspecția Sanitarǎ de Stat din Ministerul Sănătății și DSP Cluj au dispus măsuri ferme pentru limitarea oricărui risc: dezinfecție cu ozon în toate spațiile utilizate; verificarea vestiarelor și a spațiilor de depozitare individuală; intensificarea procedurilor de igienizare cu biocide avizate; programarea angajaților la control medical în Medicina Muncii; extinderea anchetei epidemiologice.
Ministerul Sănătății prin DSP a dispus suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice.
A fost început tratamentul specific OMS pentru leprǎ. După inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție, conform protocoalelor internaționale, potrivit MS.
MS a transmis și clarificări medicale importante, pentru calmarea populației. Astfel, lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă. Transmiterea necesită expunere prelungită.
Boala nu se transmite prin strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă, folosirea spațiilor comune.
Ca ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete a dispus: intensificarea supravegherii epidemiologice; extinderea testării contacților; evaluarea condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini; solicitarea de asistență internațională din partea OMS și ECDC, pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament și pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică.
