România, pe primul loc în UE în ceea ce privește tinerii care locuiesc în spații supraaglomerate, potrivit datelor Eurostat

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la supraaglomerarea locuințelor în care trăiesc tinerii. Potrivit datelor Eurostat, doar 5% din populația României trăiește în gospodării în care cheltuielile cu locuința depășesc 40% din veniturile disponibile.

Media Uniunii Europene este de 7,7%. Deși România pare să aibă o situație favorabilă, cifrele ascund dificultățile întâmpinate de persoanele tinere, în special de cele care încearcă să devină independente financiar.

Datele arată că aproximativ 10% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în gospodării pentru care cheltuielile cu locuința depășesc 40% din venituri. Proporția este dublă față de cea înregistrată la nivelul întregii populații. Situația este și mai dificilă pentru categoria de vârstă 20-24 de ani. În acest segment, procentul ajunge la 17,5%, comparativ cu media europeană de 11,1%. România se află astfel printre cele cinci state membre ale Uniunii Europene cu cele mai ridicate procente pentru această grupă de vârstă, conform Eurostat. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Danemarca, unde procentul ajunge la 34,9%, urmată de Grecia, cu 28,1%, Olanda, cu 18,9%, și Germania, cu 18,4%. În calculul cheltuielilor cu locuința sunt incluse chiria, dobânzile creditelor ipotecare, utilitățile, întreținerea, reparațiile și alte costuri asociate locuirii.

O altă problemă majoră este lipsa spațiului suficient în locuințe. Potrivit Eurostat, 60,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării supraaglomerate. Este cel mai ridicat procent din întreaga Uniune Europeană, unde media este de numai 26,9%.

România este urmată de Letonia, cu 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%. Supraaglomerarea este calculată în funcție de numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie și de camerele disponibile, luând în considerare vârsta și componența familiei.

Datele arată astfel că dificultățile locative ale tinerilor nu se limitează la cheltuielile lunare. Lipsa spațiului și dependența de locuința familiei reprezintă alte probleme importante. Tinerii din România părăsesc casa părinților, în medie, la 27,4 ani, peste media europeană de 26,3 ani.

Articole similare

Ultimele Articole