Românii, printre cei mai deschiși europeni în privința modului de lucru hibrid

Românii se numără printre cei mai entuziaști europeni când vine vorba despre modul de lucru hibrid, potrivit studiului pan-european „L’Observatoire Cetelem de la Consommation” realizat în 15 țări din UE, pe un număr de 14.200 de respondenți.

69% dintre români intenționează să facă economii anul acesta (54% media europeană) Puterea de cumpărare a românilor, printre cele mai scăzute din Europa, după un an de pandemie Românii sunt printre cei mai deschiși europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeană 41%) Doar 23% dintre români consideră că educația online funcționează cum trebuie, cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%) 56% dintre români ar accesa consultațiile prin telemedicină, deși nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană) Aproape 3 din 4 europeni asociază stilul de viață la distanță cu termeni precum “singurătate”, “tristețe” și “dificultate”, potrivit st5udiului menționat de Agerpres.Înainte de pandemie, România se număra printre țările europene cu cea mai mică proporție a angajaților care își desfășurau activitatea și din afara spațiului de lucru efectiv sau a biroului. În prezent, românii sunt printre cei mai deschiși europeni pentru a adopta modul de lucru hibrid (49% vs. media europeană 41%) și doar 19% ar continua să lucreze exclusiv de acasă (vs. media europeană de 22%).

Cu privire la educația online, doar 23% dintre români consideră că lucrurile funcționează bine în țara lor, de departe cel mai scăzut procent din Europa (media europeană 45%). Respondenții din Suedia, unde această metodă de învățământ este răspândită pe scară largă, sunt de departe cei mai convinși de eficacitatea sa (68%), urmați la distanță de cei din Marea Britanie (57%) și din Spania (51%). La polul opus, printre cei mai critici legat de modul de funcționarea a educației online la ei în țară, alături de români, sunt slovacii (31%) și bulgarii (36%).

Rezultatele studiului L’Observatoire Cetelem, ediția 2021, mai arată că și în ceea ce privește telemedicina, românii sunt printre cei mai pesimiști în legătură cu modul în care acest serviciu se prezintă pe plan local. Doar 28% dintre români cred că lucrurile funcționează cum trebuie, mai rezervați decât ei fiind bulgarii (17%) și în aceeași măsură ungurii (28%). Pe de altă parte, românii sunt printre cei mai entuziaști referitor la accesarea acestor servicii, 56% declarând că sunt interesați să încerce consultațiile prin telemedicină, deși nu au avut posibilitatea până acum (vs. 37% media europeană). Acest lucru relevă interesul crescut al românilor față de accesul la servicii medicale prin telemedicină, dar și nevoia mare de informare și de reglementare a acestui domeniu la noi în țară.

La nivelul Europei, intenția de a cheltui a scăzut cu 15% în 2020 față de anul anterior, o consecință a suspendării activităților economice, a închiderii magazinelor neesențiale și a restricționării circulației, potrivit unui comunicat de presă. Bulgarii, cehii și românii manifestă o prudență similară în acest sens, însă cea mai mare scădere este înregistrată în rândul italienilor, intenția lor de a cheltui mai mult anul acesta scăzând cu 40%.

Deși consumul a fost afectat negativ, intenția de a economisi a crescut cu 3 puncte procentuale la nivelul întregii Europe. Peste jumătate dintre europeni afirmă acest lucru (54%), românii fiind cei mai categorici, deși procentul a rămas constant față de anul trecut, 69% dintre românii chestionați exprimându-și această intenție. Însă cea mai mare creștere înspre economisire de la un an la altul se observă tot în rândul italienilor (creștere cu 11 pp, până la 51%), urmați de englezi (creștere cu 6 pp, până la 63%) și francezi (creștere cu 5 pp, până la 40%).

Potrivit L’Observatoire, stilul de viață la distanță este dominat în majoritate de sentimente negative, aproape trei sferturi dintre europeni (73%) îl definesc folosind cel puțin un termen negativ. Cu excepția Ungariei, unde cel mai des a fost menționat cuvântul “pericol”, “singurătatea” (43%) este cel mai frecvent utilizată în restul țărilor, dovadă a distanței care a crescut între oameni și care a fost exacerbată de Covid-19. Alți termeni frecvent folosiți sunt “tristețe”, “dificultate” și “teamă”. Percepția generală este că „viața la distanță” este un oximoron, o formă de regresie socială și societală, o pierdere a umanității. Francezii și românii (81%) se numără printre cei mai critici, urmați îndeaproape de spanioli și belgieni (80%), dar și de italieni (79%).

Te-ar putea interesa și

Ultimele articole

Campanii

Vremea

București
cer senin
18.8 ° C
19.4 °
16.1 °
48 %
0.5kmh
0 %
Dum
19 °
lun
26 °
mar
16 °
mie
15 °
joi
16 °

Opinii