Pensiile care fac obiectul proiectului de lege vor fi reduse cu 85% dacă beneficiarul dorește să-și continue activitatea în sectorul public.
Bugetarii aflați deja în cumul pensie–salariu vor avea 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a opta între cele două drepturi. Cei care nu își exprimă opțiunea vor avea contractele încetate de drept de către angajatori în termen de 15 zile.
Propunerea Guvernului, lansată în dezbatere publică, arată clar ce categorii de angajați vor fi afectate, cum se va aplica reducerea pensiei pentru cei care rămân în activitate și în ce condiții pot fi reluate ulterior drepturile integrale, scrie stiripesurse.ro.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că se dorește eliminarea situațiilor considerate abuzive, în care cei cu pensii speciale sau categorii profesionale pensionate foarte timpuriu se reangajează imediat în instituții ale statului, iar sectoare vulnerabile, școli sau spitale, riscă să rămână fără personal.
Potrivit proiectului, orice persoană plătită din fonduri publice – inclusiv angajați ai regiilor autonome și companiilor de stat – care beneficiază de pensie de serviciu sau pensie din sistemul militar va putea continua să lucreze doar cu reducerea cuantumului pensiei cu 85%pe durata activității, dacă solicită acest lucru și primește acordul anual al angajatorului.
Regula se aplică inclusiv celor reîncadrați în baza unui nou contract de muncă sau raport de serviciu.
Pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare contributivă (pensia pentru limită de vârstă din sistemul public), continuarea activității este permisă până la împlinirea vârstei de 70 de ani, tot cu acordul angajatorului, în linie cu prevederile Legii pensiilor.
Excepțiile: Cine poate cumula pensia cu salariul fără restricții
Proiectul prevede categorii clar exceptate. Pot cumula pensia salariul pe durata exercitării mandatului:
• persoanele alese în funcții publice (de exemplu parlamentari, aleși locali);
• persoanele numite prin hotărâre a Parlamentului în instituții/autoritați publice;
• persoanele care dețin mandate cu durată prevăzută în Constituție;
• persoanele numite în funcție de Președintele României în temeiul unor hotărâri ale CSAT.
Excepțiile sunt introduse pentru a evita riscul ca legea să fie declarată neconstituțională, întrucât persoanele alese prin vot nu pot fi excluse din dreptul de a ocupa funcția pentru care au primit mandatul.
