Halloween-ul este sărbătorit în fiecare an pe data de 31 octombrie și, deși se crede că provine din SUA, își are de fapt originile în Irlanda. Cine sărbătorește Halloween-ul? În special Irlanda (normal), Statele Unite (americanii au devenit cei mai mari fani ai sărbătorii, mai ales din punct de vedere comercial), Canada, Puerto Rico, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Germania și țările scandinave.
În ultimii ani, sărbătoarea a devenit populară și în alte țări, inclusiv în România, unde este preluată prin petreceri tematice, evenimente în școli și grădinițe sau decoruri specifice. Halloween-ul este una dintre cele mai populare și totodată controversate sărbători din întreaga lume, marcată de costume înfricoșătoare, dovleci sculptați și colindatul din ușă-n ușă după dulciuri. Dar în spatele tuturor acestor „ingredinte ce se află? De unde provine această tradiție care combină distracția cu misterul și supranaturalul ?
Halloween-ul își are rădăcinile în vechiul festival celtic Samhain, sărbătorit acum peste 2.000 de ani în zona care este acum Irlanda, Regatul Unit și nordul Franței. Samhain marca sfârșitul recoltei și începutul iernii, considerată perioada în care granița dintre lumea celor vii și a morților era cea mai subțire. Celticii credeau că în noaptea de 31 octombrie, spiritele reveneau pe Pământ, iar oamenii aprindeau focuri și purtau costume pentru a alunga fantomele.
Când creștinismul s-a răspândit în Europa, Biserica a încercat să suprapună sărbătorile păgâne cu cele creștine, astfel că în secolul al VIII-lea, Papa Grigore al III-lea a desemnat 1 noiembrie drept Ziua Tuturor Sfinților (All Saints’ Day), iar noaptea de 31 octombrie a devenit cunoscută drept All Hallows’ Eve, care mai târziu s-a transformat în Halloween. Începând cu secolul al XIX-lea, emigranții irlandezi și scoțieni au dus tradițiile Halloween-ului în Statele Unite, unde sărbătoarea a evoluat într-o formă mai seculară, incluzând obiceiuri precum „trick-or-treating” (colindatul pentru dulciuri), petreceri tematice și costume elaborate.
Tradițiile și simbolurile Halloween-ului
Printre simbolurile iconice ale Halloween-ului se numără dovleacul sculptat (Jack-o’-lantern), un obicei care provine dintr-o legendă irlandeză despre un bărbat pe nume Stingy Jack, care a reușit să păcălească diavolul. Pentru a se proteja de spirite, oamenii au început să sculpteze fețe înfricoșătoare în napi sau dovleci și să le pună lumânări în interior.
Costumele și măștile sunt, de asemenea, o parte esențială a sărbătorii. Inițial, oamenii se costumau pentru a speria spiritele rele, dar cu timpul, aceste costume au evoluat în direcții mai variate, incluzând personaje din filme, desene animate sau figuri istorice.
Cum privesc credincioșii Halloween-ul
Religiile lumii au opinii diferite asupra Halloween-ului, de la acceptare la respingere.
Creștinism
În multe biserici creștine, Halloween-ul este privit cu suspiciune din cauza originilor sale păgâne și asocierea cu spiritele și moartea. Totuși, multe comunități creștine au transformat Halloween-ul într-o sărbătoare mai pozitivă, sărbătorind Ziua Tuturor Sfinților și încurajând participarea la diverse activități, precum jocuri și parade. Alți creștini condamnă sărbătoarea, susținând că promovează ocultismul.
Iudaism
Halloween-ul nu face parte din tradiția iudaică, iar unii lideri evrei descurajează participarea la această sărbătoare, deoarece este considerată o sărbătoare străină. Cu toate acestea, multe familii evreiești din Occident iau parte la festivități într-o manieră laică.
Islam
Mulți lideri islamici privesc Halloween-ul cu rezerve, subliniind că tradițiile sale nu au rădăcini în Islam și pot chiar încuraja superstiția. Cu toate acestea, în unele comunități musulmane, familiile participă la activități necontroversate, cum ar fi costumarea sau împărțitul de dulciuri.
Hinduism și Budism
Ambele religii au propriile tradiții legate de spirite și viața de apoi, dar nu au o opinie oficială despre Halloween. Majoritatea hindușilor și budiștilor privesc sărbătoarea ca pe un eveniment cultural, la care pot participa în funcție de preferințele personale.