România se află pe ultimele locuri în UE în privința stării de sănătate a populației, conform unui raport publicat de OECD.
Factorii de risc comportamentali și de mediu explică peste o treime din totalul deceselor, arată raportul citat. Conform estimărilor, aproximativ 29% din totalul deceselor din România în 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, niveluri ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică scăzută.
Poluarea aerului, sub formă de ozon și expunerea la particule fine (PM2,5), a fost asociată cu 6% din mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor UE.
Obiceiurile nesănătoase, asociate cu o treime dintre decesele înregistrate în România
Fumatul rămâne o preocupare majoră atât în rândul adulților, cât și al adolescenților. De asemenea, există un decalaj mare între sexe: bărbații sunt de aproape patru ori mai predispuși să fumeze decât femeile (31% față de 8%).
O altă cauză majoră a unei stări precare de sănătate este consumul de alcool ridicat în România. Țara noastră a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), o rată de aproape 30%.
În ceea ce privește consumul de alimente ultraprocesate, unul din zece adulți români este obez, iar supraponderalitatea în copilărie este printre cele mai ridicate din UE.
Bolile cardiovasculare (inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral) au rămas principala cauză de mortalitate în România în 2022, reprezentând 56% din totalul deceselor.
Cancerul a fost a doua cauză de mortalitate, responsabilă pentru 17% din totalul deceselor. Alte cauze semnificative de mortalitate au inclus bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%). Persoanele în vârstă din România au o durată de viață mai scurtă, petrecută în mare parte cu dizabilități, mai relevă raportul.
