În emisiunea „Părerea mea”, realizată de Oana Lovin la Metropola TV, senatorul AUR și economistul Petrișor Peiu a dezvăluit fără menajamente cum corporațiile străine controlează efectiv România, iar guvernul Ilie Bolojan le facilitează prin măsuri fiscale dubioase. El a explicat clar românilor mecanismele prin care multinaționalele extrag profiturile din țară, lăsând bugetul statului cu mâna goală.

Ce spune Petrișor Peiu:

„Influența corporațiilor asupra guvernului Bolojan și asupra coaliției de guvernare este foarte mare, în ceea ce privește impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri introducea un regim nesimetric, pentru că firmele străine, multinaționalele pot să facă așa numitele optimizări fiscale și impozit și profitul declarat să fie oricât de mic. În vreme ce firmele românești nu pot să facă aceste optimizări fiscale, că n-au firme mamă în străinătate.”

„Soluția corectă nu era acest impozit de 1%, ci soluția corectă era interzicerea prin lege a practicilor de optimizare fiscală.”

Ce înseamnă „optimizare fiscală” în termeni economico-financiari?

Petrișor Peiu explică simplu și clar: transfer pricing (prețuri de transfer) și alte scheme de optimizare fiscală agresivă. Acestea sunt mecanisme legale (dar controversate) prin care companiile multinaționale transferă profitul din țări cu taxe mai mari (cum e România) către țări cu taxe mici sau paradisuri fiscale (Olanda, Luxemburg, Irlanda, Cipru etc.), prin tranzacții intra-grup.

Rezultatul: profitul declarat în România devine mic, zero sau chiar pierdere, iar impozitul pe profit plătit este minim sau zero. Banii reali pleacă ca „taxe de management”, „consultancy”, „royalties” sau „dobânzi intragrup”.

Exemple concrete date de Peiu:

• Contracte de management: „O a treia bancă din sistem plătește 200 de milioane de euro în fiecare an taxă de management la Paris. Evident, deși are aici administratori, directori care au salarii de milioane de euro.”
• Consultanță: „Plătești un contract de consultanță către firma mamă să te învețe să calculezi prețuri. O gugumănie.”
• Drepturi de proprietate intelectuală (royalties): „Firma care vinde băutură în România plătește drept de proprietate intelectuală pe denumirea/marca către firma mamă.”
• Dobânzi intragrup mari: „Firma mamă dădea credit firmei din România […] lua bani din Franța cu 3% dobândă, îi plasa […] și cerea o dobândă de 10%.”

Exemple reale de companii străine din România cu profit mic/zero/pierderi (date recente 2022-2025):

• E.ON Energie România: Cifră de afaceri 13,7 miliarde lei, profit 0, pierdere 359 milioane lei.
• ENEL Energie / ENEL Energie Muntenia: Cifră de afaceri miliarde lei, profit 0, pierderi de sute de milioane lei.
• MET România Energy: Cifră de afaceri 5 miliarde lei, profit 0, pierdere 21 milioane lei.
• Vodafone România: Pierdere 182 milioane lei la cifră de afaceri 5,3 miliarde lei.
• Profi Rom Food (retail): Pierderi de sute de milioane lei în anii recenti.
• România Hypermarche SA (Cora): Pierderi repetate în 2022-2023.
• Alte exemple frecvente: bănci mari străine, retaileri internaționali (ex. Kaufland, Lidl în unele perioade), petroliere și furnizori energie (ex. PPC Energie / fost Enel) – toate cu afaceri uriașe, dar profit declarat aproape zero sau pierderi, datorită transferurilor către grupul-mamă.

Concluzie dură de la Petrișor Peiu:

„Aceste lucruri […] se întâmplă acum. […] Trebuiau interzise prin lege. Simplu.”

În schimb, guvernul Bolojan a mers pe varianta „ușoară” – impozit minim pe cifra de afaceri (1%, apoi redus/eliminat treptat până în 2027) – care lovește și firmele românești oneste, dar lasă multinaționalele să continue nestingherite să extragă profitul prin aceste scheme.

Urmăriți emisiunea integrală pentru explicațiile complete și decideți singuri: cine conduce cu adevărat România – politicienii aleși sau corporațiile străine?