Președintele SUA, Donald Trump, a acordat războiului din Iran patru săptămâni. Dar dacă conflictul se prelungește, economiștii avertizează că euro ar putea scădea – iar proeminentul economist Daniel Stelter merge mai departe, prevăzând o recesiune completă.

Economistul Daniel Stelter (unul dintre cei mai influenți economiști din Germania) avertizează că „un euro deja structural slab din cauza creșterii economice scăzute, a datoriei mari și a discordiei politice ar fi supus unei presiuni suplimentare, deoarece capitalul s-ar îndrepta către investiții în dolari considerate sigure”, a declarat el pentru Euronews.com.

De asemenea, economistul-șef de la ING Bank, Carsten Brzeski, avertizează că „într-un astfel de scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar scădea în continuare”. Cel mai rău scenariu pentru euro s-ar produce în cazul unei escaladări regionale susținută în Orientul Mijlociu, cu perturbări energetice masive care ar afecta Europa. În stare de criză, investitorii sunt mai predispuși să scadă acțiunile și să se refugieze în „refugii sigure”, cum ar fi dolarul american. Pe măsură ce se cumpără mai multe acțiuni legate de dolar, dolarul devine mai valoros, iar euro scade.

Brzeski a declarat pentru Euronews.com că „dacă blocada de la Hormuz durează mai mult, adică câteva săptămâni, prețul petrolului ar putea crește și la 100 de dolari pe baril [sau] mai mult. Într-un astfel de scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar scădea în continuare. Probabil până la aproximativ 1,10 dolari pe euro”.

O scădere de 5% până la 8% în următoarele săptămâni ar fi cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022-2023

În acest caz, cursul de schimb euro-dolar american ar putea scădea între 1,10 și 1,12 dolari sau mult mai puțin. Aceasta ar reprezenta o pierdere semnificativă de valoare față de dolar, de aproximativ 5% până la 8%. O vacanță în SUA, inclusiv hoteluri, zboruri și cumpărături, ar deveni apoi mai scumpă, iar bunurile importate, cum ar fi petrolul, electronicele și materiile prime, ar costa, în consecință, mai mult atunci când sunt convertite în euro. O scădere de 5% până la 8% în următoarele săptămâni ar fi cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022-2023, provocată de invazia la scară largă a Ucrainei.

Această evoluție „nu înseamnă neapărat o recesiune” în Germania, „dar acest scenariu cel mai rău ar fi un amortizor enorm pentru creșterea care se conturează în prezent”, explică Brzeski. Stelter prezice chiar o scădere și mai profundă. „În cel mai rău scenariu, cred că euro ar putea scădea mult sub minimele crizei din 2022-2023 și, la momentul respectiv, temporar sub paritatea cu dolarul, adică un scenariu de 0,90 până la 0,95 dolari pe euro”.

Economistul Daniel Stelter, pe de altă parte, vede consecințe deosebit de severe pentru Germania într-un scenariu cel mai rău, cum ar fi o blocadă de mai multe luni, un război prelungit, distrugerea infrastructurii cruciale. Prețurile mai mari la energie acționează ca o taxă suplimentară, diminuând consumul și investițiile. Țările deja slab industrializate, cum ar fi Germania, vor intra adânc în recesiune – întreaga zonă euro va intra cel puțin într-o recesiune tehnică”, a explicat Stelter.

Predicția lui Stelter este că marjele de profit din sectoarele mari consumatoare de energie – produse chimice, oțel, industrie auto și inginerie mecanică – se vor prăbuși. Indicii europeni vor scădea probabil „mult mai brusc decât piețele americane”. Iar modelul de afaceri „energie înăuntru, industrie afară” ar fi supus unei noi presiuni.