Un nou raport al Agenţiei Europene pentru Mediu (EEA) avertizează că particule fine din aerul pe care-l respirăm, zgomotul ambiental pe care mulți dintre noi aproape că nici nu-l mai auzim și substanțele chimice invizibile cu care intrăm în contact zilnic nu ne afectează doar plămânii sau inima, ci și mintea.
Poluarea este asociată cu mai multe tulburări de sănătate mintală – precum: depresia, anxietatea și schizofrenia – și chiar cu riscul de suicid. Experţii europeni atrag atenţia că aplicarea politicilor de mediu privind reducerea poluării ar putea contribui la scăderea nivelului de boli psihice în rândul populaţiei.
Datele citate în raportul publicat, marți, de Agenţia Europeană pentru Mediu (EEA) arată că, în 2023, în Uniunea Europeană s-au pierdut peste 11 milioane de ani de viață (ajustați în funcție de dizabilitate) din cauza tulburărilor de sănătate mintală. Conform estimărilor IHME, aceste tulburări reprezintă a șasea cea mai mare povară a bolilor în UE. La rândul său, Eurostat indică faptul că tulburările mintale au ajuns a opta cauză de deces.
Studii multiple arată o creștere semnificativă, în ultimii ani, a prevalenței și incidenței tulburărilor de sănătate mintală în Europa. Depresia, tulburările de anxietate, schizofrenia și tulburările bipolare sunt în creștere, mai ales după criza economică din 2008 și în anii recenți. Explicațiile clasice invocă, pe lângă genetică, și factorii economici, izolarea socială sau instabilitatea geopolitică.
Unii dintre acești factori determinanți nu sunt, încă, pe deplin înțeleși, iar raportul EEA adaugă însă un factor suplimentar: mediul în care trăim. Poluarea nu mai este doar un disconfort urban, ci este examinată din ce în ce mai mult ca unul dintre acești factori care contribuie la creșterea incidenței bolilor psihice. Principalele cauze sunt poluarea aerului, fonică și chimică, potrivit agenției UE, care subliniază că noul raport se bazează pe o analiză cuprinzătoare a dovezilor științifice disponibile în prezent privind asocierile dintre poluare și sănătatea mintală (cu accent deosebit pe analizele sistematice și meta-analizele efectuate de Centrul Tematic European pentru Sănătatea Umană și Mediu).
Poluarea aerului este cel mai studiat factor. Particulele fine (PM2,5) și dioxidul de azot (NO2), omniprezente în marile orașe europene, sunt asociate în mod constant cu depresia și simptomele depressive, conform documentului. Toate analizele sistematice citate de raport indică o legătură semnificativă statistic între expunerea pe termen lung la aer poluat și riscul crescut de depresie. Mai mult, episoadele acute de poluare ridicată sunt corelate cu agravarea simptomelor la persoanele deja diagnosticate.
De asemenea, studiile neurologice amintite în analiza EEA indică faptul că expunerea la aceste particule toxice din aer în perioade critice – în viața intrauterină, în copilărie și la începutul adolescenței – este asociată cu modificări structurale și funcționale ale creierului. Se discută despre inflamație cerebrală, stres oxidativ, alterări ale neurotransmițătorilor. Cu alte cuvinte, aerul poluat ar putea remodela creierul.
În cazul schizofreniei, raportul relevă că vârfurile de poluare pe termen scurt sunt asociate cu agravarea simptomelor. Pentru anxietate și episoade bipolare, există indicii similare: „Unele dovezi indică, de asemenea, că poluarea aerului pe termen scurt poate duce la exacerbarea simptomelor de anxietate și poate declanșa episoade bipolare”.
EEA avertizează că și reduceri mici ale nivelului poluării aerului ar putea duce la scăderea simptomelor depresive la nivel populațional. Practic, aerul mai curat nu înseamnă doar mai puține boli respiratorii, ci și mai puține episoade depresive.
