Un sondaj CURS arată clasamentul încrederii în liderii politici din România. Mai precis, datele arată că, în cazul tuturor celor zece personalități incluse în sondaj, ponderea evaluărilor negative este mai mare decât cea a răspunsurilor favorabile.
Călin Georgescu ocupă primul loc în clasamentul încrederii în personalitățile politice, fiind urmat de președintele Nicușor Dan și de liderul AUR, George Simion, potrivit unui sondaj CURS realizat la nivel național în perioada 14–24 iulie. Niciunul dintre liderii politici incluși în cercetare nu beneficiază însă de încrederea unei majorități a populației. În cazul instituțiilor, Armata și Biserica se detașează, în timp ce Guvernul, Parlamentul și Justiția se află la finalul clasamentului.
Călin Georgescu beneficiază de „foarte multă” sau „multă” încredere din partea a 33% dintre respondenți (32% în sondajul CURS din luna mai 2026), cel mai ridicat nivel înregistrat în rândul personalităților evaluate. În același timp, 62% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în acesta, iar 5% nu au oferit un răspuns.
Pe locul al doilea se situează Nicușor Dan, creditat cu 30% încredere (față de 31% în sondajul din mai), în timp ce 67% dintre respondenți declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. Procentul celor care nu au răspuns este de 3%. George Simion ocupă poziția a treia, cu un nivel de încredere de 24% (23% în luna mai). În cazul acestuia, 69% dintre respondenți au o încredere redusă, iar 7% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate, fiecare cu un nivel de încredere de 23% (Bolojan – 25% în luna mai; Grindeanu – 21% în luna mai). Evaluările negative ajung la 72% în cazul lui Bolojan și la 73% în cazul lui Grindeanu. Clasamentul este continuat de Cristian Popescu Piedone, cu 18% încredere, Claudiu Târziu, cu 16%, Kelemen Hunor, cu 14%, Diana Șoșoacă, cu 11%, și Dominic Fritz, cu 10%.
Rezultatele indică o fragmentare accentuată a încrederii publice
Dominic Fritz înregistrează 80% răspunsuri de tip „foarte puțină” sau „puțină” încredere, fiind urmat de Diana Șoșoacă, cu 84%. În cazul lui Kelemen Hunor și Cristian Popescu Piedone, evaluările negative ajung la câte 73%. Claudiu Târziu are cea mai mare problemă de notorietate dintre politicienii incluși în cercetare: 21% dintre respondenți declară că nu îl cunosc. Pentru comparație, ponderea celor care nu îi cunosc este de 6% în cazul lui Kelemen Hunor și de câte 5% pentru Piedone și Dominic Fritz.
Rezultatele indică o fragmentare accentuată a încrederii publice. Chiar și liderul clasamentului este creditat de numai aproximativ o treime dintre respondenți, în timp ce niciun politician nu se apropie de un nivel majoritar de încredere, potrivit stiripesurse.ro. În cazul instituțiilor, întrebarea formulată de CURS a măsurat ponderea opiniilor „foarte bune” sau „bune”, respectiv „foarte proaste” sau „proaste”.
Armata ocupă primul loc, cu 81% opinii bune și foarte bune și numai 16% evaluări negative. Biserica se situează pe poziția a doua, cu 79% opinii favorabile și 18% nefavorabile.
Presa scrisă și online beneficiază de o părere bună sau foarte bună din partea a 46% dintre respondenți, în timp ce 51% au o evaluare negativă. Televiziunile sunt apreciate pozitiv de 31% dintre participanții la sondaj și negativ de 66%. Diferența dintre presa scrisă și online și televiziuni este astfel de 15 puncte procentuale în privința evaluărilor favorabile. Organizația Națiunilor Unite obține 41% opinii pozitive și 53% negative, iar serviciile de informații sunt evaluate favorabil de 34% dintre respondenți și nefavorabil de 58%.
Principalele instituții politice ale statului înregistrează unele dintre cele mai reduse niveluri de apreciere
Președinția este evaluată pozitiv de 31% dintre respondenți și negativ de 67%. Sindicatele beneficiază de 29% opinii bune și foarte bune, în timp ce 63% dintre participanții la cercetare au o părere negativă.
Parlamentul este evaluat pozitiv de numai 20% dintre respondenți și negativ de 77%. Guvernul ocupă ultima poziție, cu 19% opinii bune sau foarte bune și 78% opinii proaste sau foarte proaste. Clasamentul evidențiază o diferență majoră între instituțiile asociate cu apărarea, siguranța și intervenția în situații de urgență și instituțiile politice sau judiciare. Armata, Biserica și Pompierii depășesc pragul de 60% evaluări favorabile, în timp ce Guvernul și Parlamentul nu ating 21%.
Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 respondenți, cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă din România. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eșantion este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator – CATI. Eșantionul a fost validat pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.