La puțin timp după ce ChatGPT a devenit un fenomen de masă, piața muncii s-a schimbat deja radical în ceea ce îi privește pe tineri. În SUA, numărul anunțurilor de angajare pentru posturi care nu necesită diplomă universitară a scăzut cu 18% din 2022, iar cel al posturilor care nu cer experiență anterioară a scăzut cu 20%. Locurile de muncă din domeniul administrativ și al serviciilor profesionale – odinioară puncte cheie de intrare pe piața muncii pentru absolvenții de școală – au scăzut cu până la 40%.
Deși titlurile din presă avertizează adesea cu privire la pierderi masive de locuri de muncă din cauza inteligenței artificiale generative (GenAI), realitatea este mai complexă. Locurile de muncă nu dispar pur și simplu, ci se transformă, iar noi tipuri de profesii încep să apară.
Studiile estimează că adoptarea noilor tehnologii va duce la dispariția a aproximativ două milioane de locuri de muncă în Marea Britanie până în 2035. Totuși, se preconizează că această pierdere va fi compensată prin crearea a circa 2,6 milioane de noi posturi, în special în domenii care necesită calificări superioare și în sectorul sanitar. În ciuda transformării pieței muncii, datele OCDE din 80 de țări arată că majoritatea tinerilor continuă să vizeze profesii tradiționale – precum arhitect, medic veterinar, designer, dar și medic, profesor sau avocat – chiar dacă cererea crește în sectoarele digital, „verde” și tehnic. O treime dintre elevii chestionați de OCDE au declarat că școala nu i-a învățat nimic util pentru un loc de muncă.
Elevii din medii defavorizate sunt cei mai afectați. Aceștia participă mai puțin la activități de dezvoltare a carierei, au un acces mai limitat la informații online despre profesii și sunt mai puțin conștienți de valoarea educației pentru etapele viitoare ale vieții profesionale.
Între timp, tocmai competențele care le lipsesc tinerilor – abilitățile digitale și informarea, urmate de motivație, creativitate și capacitatea de reflecție – sunt cele pe care piața muncii le solicită în prezent, potrivit The Conversation. Provocarea legată de forța de muncă este, în esență, o provocare pentru sistemul de educație. Însă școlile nu țin pasul cu lumea în care urmează să intre elevii. În ciuda schimbărilor fără precedent de pe piața muncii, aspirațiile profesionale ale adolescenților au rămas neschimbate în ultimii 25 de ani.
Abilitățile digitale și cele legate de inteligența artificială aduc beneficii salariale semnificative
În timp ce elevii mai mari și absolvenții dispun adesea de rețele de contacte sau de o oarecare experiență profesională pe care se pot baza, tinerii care tocmai au terminat școala nu au acest avantaj. Cu toate acestea, ei trebuie să se pregătească pentru un viitor în care piața muncii se transformă mai rapid ca niciodată. Competențe adaptate viitorului
Tinerilor li se spune că au nevoie de „competențe pentru viitor”. Însă dovezile privind importanța anumitor abilități sunt neclare, inegale și adesea contradictorii.
Câteva aspecte sunt, totuși, certe. Unul dintre ele este faptul că abilitățile digitale și cele legate de inteligența artificială (IA) aduc acum beneficii salariale semnificative. Angajații cu competențe în domeniul IA sau al învățării automate (machine learning) câștigă mai mult, iar primele date sugerează că familiaritatea cu IA generativă (GenAI) poate crește salariile în roluri non-tehnice cu până la 36%.
De asemenea, a crescut considerabil cererea pentru competențe cognitive. Gândirea critică, „prompt engineering-ul” – capacitatea de a formula întrebări adecvate și instrucțiuni clare, bogate în context, pentru instrumentele IA în scopul obținerii unor rezultate relevante – precum și evaluarea rezultatelor generate de IA sunt tot mai apreciate. Totuși, nu totul poate fi delegat către AI – în special sarcinile care implică cifre. Deși modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM) excelează în procesarea textului, ele nu au performanțe la fel de bune în sarcini cantitative care implică identificarea de tipare sau raționamentul numeric, deși acest lucru s-ar putea schimba odată cu apariția noilor modele LLM. Acest fapt transformă competențele matematice solide într-un avantaj tot mai mare pentru oameni, nu într-unul care își pierde importanța.
Este nerezonabil ca lumea să se aștepte ca școlile să acopere singure decalajul
Creativitatea și empatia contează, de asemenea – chiar dacă AI este omniprezentă. Paradoxul viitorului este evident: de la tineri se așteaptă să se adapteze sistemelor IA, oferind în același timp calitățile umane pe care mașinăriile nu le pot reproduce. Ei trebuie să stăpânească lucrul cu datele și să dea dovadă de inteligență emoțională, să aibă competențe digitale solide și o capacitate reală de colaborare.
Situația este complicată și de faptul că inclusiv angajatorii sunt confuzi. Multe organizații, în special întreprinderile mici și mijlocii, s-ar putea să nu înțeleagă pe deplin de ce competențe legate de IA au nevoie sau cum să le identifice. Această confuzie se reflectă în anunțurile de angajare, care influențează profilul candidaților și determină cine aplică și cine este exclus din proces.
Cercetările arată, de exemplu, că limbajul folosit în descrierea locurilor de muncă influențează componența de gen și etnică a candidaților. Anunțurile care pun accent pe flexibilitate și pe calități precum grija față de ceilalți tind să atragă mai multe femei, consolidând astfel segregarea pe piața muncii. Dacă angajatorii nu știu de ce competențe au nevoie sau ce semnale transmit, este nerezonabil să ne așteptăm ca școlile să acopere singure acest decalaj.
Pregătirea adolescenților pentru viitor nu poate fi lăsată în seama unei singure lecții de orientare profesională sau a unei discuții punctuale.