Banca Națională a României (BNR) estimează o redresare mai modestă a activităţii economice în trimestrele II şi III din 2026 comparativ cu previziunile precedente.
Acestea sunt concluziile desprinse din minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 august.
„În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul I 2026, după comprimarea acesteia cu 1,9 la sută în trimestrul IV 2025, evoluţie ce implică o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului, relativ în linie cu previziunile. Se reconfirmă, de asemenea, scăderea cu 1,2 la sută a economiei în trimestrul I 2026 faţă de perioada similară a anului precedent, după creşterea acesteia cu 0,2 la sută în trimestrul IV 2025”, se arată în documentul citat.
Dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent.
Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a temperat descreşterea în acest interval. Pe de altă parte, arată BNR, deficitul de cont curent şi-a accentuat-o, pe fondul ameliorării evoluţiei balanţelor veniturilor. „Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o redresare mai modestă a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026 comparativ cu previziunile precedente, implicând coborârea deficitului de cerere agregată la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval”, se menţionează în document.
De asemenea, s-a sesizat că perspectiva se asociază cu o ameliorare a evoluţiei în termeni anuali a economiei în trimestrul II 2026, pe seama redinamizării formării brute de capital fix, dar şi cu un mic aport din partea consumului privat. Aceste estimări au la bază indicatorii cu frecvenţă ridicată disponibili. În ceea ce priveşte evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflaţiei a intrat pe o pantă descendentă în iunie 2026. Indicele a coborât la 10,42%, de la 10,85% în mai.
Rata a rămas însă vizibil peste nivelul de 9,87% consemnat în ultima lună a trimestrului I, pe fondul creşterilor semnificative ale preţurilor energiei, combustibililor şi preţurilor administrate, sub impactul unor efecte de bază şi al ascensiunii cotaţiei petrolului, precum şi ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuinţele de stat.
Influenţele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflaţiei au provenit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor
Potrivit minutei BNR, presiunile ascendente asupra inflaţiei de bază au provenit în principal din efectele indirecte ale scumpirii combustibililor, precum şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a preţurilor unor importuri, în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste ridicate pe termen scurt.
„În urma evaluării, s-a concluzionat că influenţele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflaţiei au provenit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi din creşterea cursului de schimb leu/euro şi a dinamicii preţurilor unor importuri, inclusiv în condiţiile nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, în vreme ce evoluţiile moderate de sens opus sunt atribuibile cu precădere scăderii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi în mică măsură slăbirii cererii de consum”, relevă documentul citat de B1 TV.
Membrii Consiliului au mai remarcat că aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor au rămas ridicate în trimestrul II. Aceasta deși, în iulie, acestea au înregistrat corecţii descendente semnificative.
Referitor la piaţa muncii, Consiliul a arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinţei de relaxare
„În cadrul discuţiilor, membrii Consiliului au făcut referiri la uşoara creştere consemnată în trimestrul II 2026 de dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum după scăderea notabilă din precedentele trei luni, dar mai cu seamă la cotele ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor, care au continuat să se mărească pe ansamblul trimestrului II ori s-au redus doar marginal, pentru ca în iulie să cunoască corecţii descendente semnificative faţă de precedentele trei luni”, se mai arată în minută.
În aceeaşi perioadă, expectaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari s-au menţinut în jumătatea superioară a intervalului ţintei, în condiţiile unor mici fluctuaţii, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026, în corelaţie cu trendul descrescător al dinamicii veniturilor populaţiei şi cu urcarea pe palierul de două cifre a ratei anuale a inflaţiei, potrivit membrilor Consiliului.
Referitor la piaţa muncii, Consiliul a arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinţei de relaxare a condiţiilor de pe piaţă în trimestrul II 2026, indicând o încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai 2026 faţă de trimestrul anterior, în paralel cu o scădere uşoară a ratei şomajului BIM pe ansamblul trimestrului II 2026, de la valoarea medie de 6,4% la care a urcat în precedentele trei luni.
Totodată, sondajele de specialitate din luna iulie transmit semnale mixte privind perspectiva apropiată, relevând un reviriment al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, după două trimestre de scăderi consistente, dar şi o accentuare a trendului descendent al deficitului de forţă de muncă raportat de companii, până la un minim al ultimilor 6 ani, au remarcat membrii Consiliului.
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, atingând niveluri joase din perspectivă istorică, în timp ce variaţia anuală a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a consemnat un salt în mai, reamplificându-se astfel pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II 2026.
În acest context, incertitudinile asociate dinamicii viitoare a costurilor cu forţa de muncă rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, făcând referiri la nivelurile recente ale inflaţiei şi ale aşteptărilor inflaţioniste, precum şi la majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 şi la decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat.