Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen a prezentat discursul cu privire la Starea Uniunii Europene. Discursul conține o listă de propuneri cu privire la subiecte fierbinţi ale momentului, potrivit AFP, care a prezentat principalele puncte. Interesant este faptul că von der Leyen a cerut statutul de „membru asociat” pentru Canada, funcție care nu există. Unii dintre analiști interpretează deja acest lucru drept „o răzbunare pe președintele Trump”.
Ursula von der Leyen vrea să facă din Canada primul stat „membru asociat” al UE, o propunere pe care a prezenat-o în faţa premierului canadian Mark Carney şi în aplauzele eurodeputaţilor. „Vrem să ridicăm relaţiile cu Canada la cel mai înalt nivel posibil (…). Aş vrea, aşadar, să acţionăm împreună pentru ca Canada să devnă primul membru asociat al UE”, i-a spus ea lui Carney, invitat în Parlamentul European (PE).
Ea a propus de asemenea ca această ţară nord-americană să facă parte dintr-un viitor „Consiliu de Securitate European”. Mark Carney, primul şef al unui Guvern străin care a asistat la acest discurs despre „starea Uniunii” urmează să susţină, la rândul său, joi, un discurs în Parlamentul European, la Strasbourg. Canada, care se află în plin război comercial cu Statele Unite ale lui Donald Trump, caută noi parteneriate, iar Europa, ale cărei relaţii cu Washingtonul lui Donald Trump sunt la fel de agitate, caută sprijin în strategia sa de reechilibrare între superputerile China şi Statele Unite. Deja unii dintre analiști au catalogat această „situație” cu membrul asociat drept „o răzbunare pe președintele Trump”.
Tot potrivit analizelor, „este posibil ca și Australia să se gândească la același statut”.
Ce ar putea implica această nouă relaţie? se întreabă Reuters. În prezent, tratatele Uniunii Europene nu prevăd un statut de „membru asociat” – deşi, de-a lungul anilor, au fost avansate în cadrul blocului diverse variante ale unui statut de tip asociat. Cel mai recent, Germania a sugerat ca Ucraina să devină membru asociat ca etapă intermediară către aderarea deplină, deşi propunerea nu a reuşit să prindă avânt, unele capitale ale UE opunându-se.
Carney caută noi alianţe pe fondul ameninţărilor repetate ale preşedintelui SUA, Donald Trump, la adresa suveranităţii Canadei. Ambele părţi doresc să stabilească o cooperare mai strânsă pentru a contracara dominaţia economică a SUA şi a Chinei, precum şi pentru a apăra democraţia şi ordinea internaţională bazată pe norme, pe care le consideră ameninţate.
În discursul său, von der Leyen a afirmat că cele două părţi vor crea un „spaţiu economic şi de prosperitate comun”. Acesta ar include colaborarea în domeniul producţiei, o alianţă tehnologică, integrarea bazelor industriale de apărare, Arctica, inteligenţa artificială, energia şi mineralele critice.
Implementarea unui astfel de statut de „membru asociat” ar fi fără precedent şi ar putea fi complexă din punct de vedere juridic
Von der Leyen a vorbit în calitate de preşedintă a Comisiei Europene, braţul executiv al blocului. Decizia privind viabilitatea acestei idei ar reveni însă statelor membre ale UE. Nu există nicio indicaţie că von der Leyen va propune consacrarea statutului de „membru asociat” în tratatele UE. Acest lucru ar necesita unanimitatea tuturor celor 27 de capitale şi ratificarea la nivel naţional de către fiecare dintre acestea. Canada şi UE au deja un acord comercial, denumit CETA. La mai bine de un deceniu de la încheierea acordului şi la nouă ani de la intrarea sa provizorie în vigoare, mai multe ţări din UE încă nu l-au ratificat.
Dacă Canada doreşte să se integreze în Piaţa Unică a UE, Ottawa ar trebui să-şi alinieze normele şi reglementările la legislaţia UE. Canada ar deveni un „acceptant de reguli”, fără drept de decizie în materie de politici, dacă ar intra în Piaţa Unică fără statut de membru cu drepturi depline, la fel ca Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care sunt membre ale Spaţiului Economic European. Or, reglementările Canadei au fost, de-a lungul timpului, orientate către cel mai mare partener comercial al său, Statele Unite.
Eforturile de a stabili o alianţă mai strânsă între Canada şi UE nu vor afecta parcursul de aderare al statelor europene candidate, dar ar putea constitui un motiv de nemulţumire dacă se va considera că Ottawa beneficiază de un tratament special. Negocierile de aderare şi alinierea la normele UE reprezintă un proces îndelungat, care impune adesea ţărilor candidate să promoveze reforme sensibile din punct de vedere politic.
Alte puncte din discursul despre Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen
Preşedinta Comisiei a prezentat miercuri și propuneri foarte aşteptate cu privire la protejarea copiilor şi adolescenjţilor online în Uniunea Europeană (UE), o interzicere a accesului la reţele de socializare până la vârsta de 13 ani şi ”mini-conturi” cu funcţii limitate până la vârsta de 15 ani. „Fără reţele de socoalizare până la 13 ani” şi „fără cont personal până la 15 ani”, a anunţat ea. „Iar pentru cei de 15-18 ani, platformele vor fi obligate să adopte o concepţie securizată”.
Uniunea Europeană, care vrea să-şi reducă deficitul comercial uriaş cu China, pe care-l impută unor practici neloiale ale Beijingului, va folosi „toate instrumentele” pe care le are la dispoziţie pentru a atinge acest scop, a avertizat miercuri Ursula von der Leyen. „„Deficitul nostru comercial cu China se ridică azi la un miliard de euro pe zi. A atins un punct critic”, a estimat ea, adăugând că acest „şoc chinez” antrenează „dezindustrializarea în bazinele industriale ale Europei”. „Acest lucru nu este durabil”, a mai spus von der Leyen.
Ursula von der Leyen a propus, de asemenea, înfiinţarea unui Consiliu de Securitate European, din care să facă parte UE, Canada, Norvegia şi Regatul Unit. „Urgenţa este şi mai mare azi, având în vedere natura şi amploarea riscurilor în joc. De aceea ne vom prezenta idele, pentru ca un Consiliu de Securitate European să devin realitate”, a declarat ea.
Ea vrea totodată ca UE să fie mai reactivă în caz de criză şi propune în acest scop un „Protocol de Securitate de Urgenţă”, similar Articolului 4 al Tratatului NATO, care prevede reuniuni de criză între membrii Alianţei Nord-Atlantice. „În cazul declanşării de căre un stat membru, toate statele membre se reunesc pentru a coordona un răspuns european, a împiedica orice escaladare şi a atenua consecinţele”, a declarat ea.
Şefa Executivului european a promis, de asemenea, „să prezinte în curând un plan european de luptă împotriva valurilor de căldură”, în urma caniculelor-record din această vară.
„Vara pe care tocmai am trăit-o nu se poate repeta”, a subliniat ea, deplângând „peste 35.000 de decese suplimentare” legate de aceste episoade de căldură puternică în UE. „Avem nevoie de sisteme de alertă timpurie mai eficiente şi de o pregătire sanitară mai bună. Avem nevoie de adaptare şi de răcire la nivelul zonelor urbane. Şi trebuie să-i susţinem pe cei mai vulnerabili”, a continuat preşedinta Comisiei.
Nu în ultimul rând, interesant și un alt punct din discurs: încetinirea dezvoltării AI, tocmai propusă de Dario Amodei, CEO-ul Anthropic – compania gigant de IA din SUA.
UE urmează să-i reunească pe marii actori în domeniul inteligenţei artificale (AI), pentru a susţine eforturi ale acestui sector în vederea unei încetiniri a dezvoltării celor mai riscante modele AI, a anunţat Ursula von der Leyen. „Voi invita principalele laboratoare de avangardă pentru a discuta despre suţinerea eforturilor actuale ale industriei în vederea încetinirii cursei”, a anunţat ea, subliniind că se va coopera cu ţări care împărtăşesc aceeaşi abordare, „precum Canada şi Regatul Unit”.