Raportul „Starea Climei – România 2026”: Amploarea efectelor caniculei asupra sănătății populației

Potrivit raportului „Starea Climei – România 2026”, temperaturile ridicate din vara anului 2025 au fost asociate cu aproximativ 2.879 de decese în România. Estimarea vizează perioada iunie – septembrie și evidențiază amploarea efectelor caniculei asupra sănătății populației.

Cu toate acestea, majoritatea acestor decese nu au fost înregistrate oficial ca fiind provocate de căldură. Datele prezentate de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice indică un impact semnificativ al temperaturilor extreme asupra mortalității. Estimarea centrală este de 2.879 de decese, cu un interval de încredere de 95% cuprins între 2.534 și 3.199 de cazuri.

Potrivit analizei, aproximativ un deces din 26 înregistrate în România în cele patru luni analizate poate fi asociat statistic temperaturilor care au depășit pragul local de confort termic. Pentru comparație, datele preliminare ale Comisiei Europene indică aproximativ 1.300 de persoane decedate în accidente rutiere în România pe parcursul întregului an 2025. Astfel, estimarea deceselor asociate căldurii pentru numai patru luni depășește de două ori bilanțul anual al accidentelor de circulație.

Impactul temperaturilor ridicate nu a fost constant pe durata verii. Potrivit cercetătorilor, o parte importantă a deceselor estimate s-a concentrat în câteva perioade marcate de episoade severe de caniculă. Cea mai afectată a fost săptămâna începută la 21 iulie 2025, când temperaturile ridicate au fost asociate cu aproximativ 794 de decese. Această valoare reprezintă peste un sfert din totalul estimat pentru intervalul iunie–septembrie.

Alte două perioade cu un impact important au fost săptămânile care au început la 23 și 30 iunie, fiecare fiind asociată cu aproximativ 350 de decese. Creșteri ale mortalității au fost observate și la începutul, respectiv la mijlocul lunii august. Datele raportului arată că 61% dintre decesele atribuite statistic căldurii s-au concentrat în cele mai calde 5% dintre zile. Această distribuție sugerează că măsurile de prevenție ar putea avea un rol important înaintea episoadelor de caniculă. Deoarece perioadele cu temperaturi extreme pot fi anticipate, avertizările transmise din timp și intervențiile direcționate către persoanele vulnerabile pot contribui la diminuarea riscurilor.

În rândul persoanelor de peste 75 de ani, raportul indică 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați

Vârsta reprezintă unul dintre factorii importanți care influențează riscul asociat temperaturilor extreme. Raportul estimează că aproximativ două treimi dintre decesele asociate căldurii în vara anului 2025 s-au produs în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 75 de ani.

Această categorie reprezintă aproximativ 8% din populația României, însă riscul de deces asociat temperaturilor ridicate a fost estimat ca fiind de 21 de ori mai mare decât în cazul restului populației. În rândul persoanelor de peste 75 de ani, analiza indică 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați. Deși numărul total al deceselor a fost mai mare în cazul femeilor vârstnice, rata mortalității raportată la populație a fost mai ridicată în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Estimările indică 1.598 de decese la un milion de bărbați, comparativ cu 1.164 la un milion de femei.

Diferența dintre numărul total al deceselor și rata mortalității trebuie interpretată și în raport cu structura demografică. În România, numărul femeilor care au peste 75 de ani este considerabil mai mare decât cel al bărbaților din aceeași grupă de vârstă.

Județele din România cele mai afectate de temperaturile extreme

Riscul asociat caniculei diferă semnificativ de la o zonă la alta a țării. Potrivit raportului „Starea Climei – România 2026”, cele mai ridicate rate estimate pentru vara anului 2025 au fost înregistrate în special în sudul și sud-estul României. Printre județele cu cele mai mari valori estimate se numără:

La polul opus, printre județele cu cele mai mici rate estimate se află:

Diferența dintre Teleorman și Bistrița-Năsăud este considerabilă, rata estimată în primul județ fiind de peste 27 de ori mai mare decât cea din al doilea. La nivel regional, cercetătorii au calculat o rată de 239 de decese la un milion de locuitori în sudul și sud-estul țării. În regiunile centrale și nordice, valoarea estimată a fost de 58 de decese la un milion de locuitori.

Temperatura asociată mortalității minime diferă cu aproximativ cinci grade Celsius între județele analizate. În Suceava, pragul estimat este de 18,4°C, în timp ce în Teleorman ajunge la 23,4°C. Aceste valori arată că relația dintre temperatură și mortalitate trebuie analizată în funcție de particularitățile fiecărei zone. O temperatură care reprezintă un nivel relativ obișnuit într-o regiune poate avea un impact diferit într-o alta.

În acest context, măsurile de prevenție trebuie adaptate condițiilor locale, iar zonele în care riscul estimat este mai ridicat necesită o atenție sporită în perioadele de caniculă.

Temperaturile extreme pot agrava afecțiunile deja existente

Cele 2.879 de decese menționate în raport reprezintă o estimare epidemiologică a impactului temperaturilor ridicate, nu numărul persoanelor ale căror certificate de deces indică în mod explicit canicula drept cauză a morții. Pentru a calcula această estimare, cercetătorii au analizat legătura dintre temperaturile zilnice și numărul total de decese înregistrate în fiecare județ. Studiul a folosit date oficiale privind mortalitatea, raportate la Eurostat, precum și informații meteorologice din setul de date ERA5-Land.

Pentru fiecare județ a fost identificat pragul de temperatură asociat nivelului minim al mortalității. Ulterior, modelul statistic a estimat numărul de decese asociate temperaturilor care au depășit acest prag, comparativ cu scenariul în care temperaturile s-ar fi menținut la nivelul respectiv. Metodologia ține cont și de faptul că efectele căldurii asupra sănătății nu apar întotdeauna imediat. Unele consecințe pot deveni evidente la câteva zile după expunerea la temperaturi ridicate.

Prin urmare, o persoană al cărei deces este asociat statistic căldurii poate avea înscrisă în documentele medicale o altă cauză imediată. Temperaturile extreme pot agrava afecțiunile deja existente, fără ca expunerea la caniculă să fie menționată separat în evidențele oficiale. Această diferență explică de ce estimările epidemiologice privind mortalitatea asociată căldurii pot depăși numărul deceselor înregistrate explicit ca fiind provocate de caniculă.

România are, din 2007, un plan interministerial de măsuri pentru perioadele caniculare

Raportul analizează și măsurile prin care autoritățile pot limita efectele temperaturilor extreme asupra sănătății publice. România are, din 2007, un plan interministerial de măsuri pentru perioadele caniculare, organizat în jurul structurilor responsabile de gestionarea situațiilor de urgență. Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția că țara nu dispune de un plan național complet pentru caniculă și sănătate, în sensul recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Un astfel de plan ar trebui să includă monitorizarea mortalității asociate temperaturilor ridicate, identificarea persoanelor expuse unui risc crescut și evaluarea rezultatelor măsurilor aplicate.

OMS recomandă utilizarea sistemelor de avertizare timpurie, coordonarea intervențiilor sanitare și sociale, protejarea persoanelor vârstnice și adaptarea clădirilor și a spațiilor urbane la condițiile climatice extreme. La nivel european, aproximativ 63.000 de decese au fost asociate căldurii în 2024, conform estimărilor prezentate de OMS. Organizația subliniază că o proporție importantă a acestor decese poate fi prevenită prin măsuri adecvate.

Concluziile raportului „Starea Climei – România 2026” indică necesitatea concentrării eforturilor de prevenție asupra categoriilor de populație cele mai expuse. Autorii recomandă acordarea unei atenții speciale persoanelor vârstnice, în particular celor care locuiesc singure, precum și prioritizarea intervențiilor în județele din sudul și sud-estul țării, unde ratele estimate ale mortalității asociate căldurii sunt cele mai ridicate.