Analiză BBC: „Nu avem nicio idee încotro se îndreaptă acest război”

Analiză BBC: „Nu avem nicio idee încotro se îndreaptă acest război”

Este mult prea devreme pentru a avea vreo idee despre când sau cum se va încheia războiul. Odată începute, războaiele sunt greu de controlat. Dar iată câteva dintre modurile în care beligeranții și-ar dori să se termine, notează BBC într-o amplă analiză. 

Președintele Trump, ca de obicei, a afișat încredere în puterea americană după ce a anunțat începerea războiului într-un mesaj video filmat la reședința sa Mar-a-Lago din Florida. Alți președinți ar fi ales poate un discurs solemn din spatele biroului Resolute din Biroul Oval.

Trump purta o cămașă descheiată la gât și o șapcă albă trasă pe ochi. A prezentat o lungă listă de acuzații, susținând că Iranul a fost o amenințare iminentă pentru SUA încă de la Revoluția Islamică din 1979. Trump își poate schimba oricând opinia, dar în acel discurs a oferit o definiție clară a concepției sale despre victorie – un fel de listă de obiective: „Vom distruge rachetele lor și vom pune la pământ industria lor de rachete. Va fi complet anihilată. Le vom distruge marina. Vom asigura că proxy-urile teroriste din regiune nu mai pot destabiliza regiunea sau lumea și nu ne mai pot ataca forțele, și nu vor mai folosi IED-uri sau bombe artizanale pentru a răni grav și a ucide mii și mii de oameni, inclusiv mulți americani”.

Planul lui Trump – un pariu uriaș

BBC mai evidențiază că Trump a susținut că Iranul dezvolta rachete capabile să ajungă în SUA – afirmație care nu este susținută de evaluările serviciilor de informații americane. De asemenea, a afirmat că Iranul era aproape de a dezvolta o armă nucleară, contrazicând propria declarație din vara trecută potrivit căreia SUA „au distrus complet” siturile nucleare iraniene.

Trump crede că SUA, împreună cu Israelul, pot paraliza regimul de la Teheran. Dacă acesta nu capitulează, el îl vede atât de grav afectat încât poporul iranian ar avea cea mai bună șansă din generații să iasă în stradă și să preia puterea.

Transferarea responsabilității pentru schimbarea regimului către poporul iranian îi oferă lui Trump o eventuală cale de retragere, dacă regimul supraviețuiește. Dar poate fi interpretată și ca o responsabilitate morală pentru SUA de a duce lucrurile până la capăt.

Nu există precedent pentru schimbarea unui regim sau câștigarea unui război împotriva unui adversar bine înarmat doar prin putere aeriană. În 2003, SUA și aliații lor au trimis trupe terestre în Irak pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein. În 2011, Muammar Gaddafi a fost înlăturat de forțe rebele înarmate și protejate de NATO și statele din Golf. Trump speră că iranienii pot face singuri acest lucru.

„Planul său (n.r. – al lui Trump) este un pariu uriaș. Șansele ca doar bombardamentele să provoace schimbarea regimului sunt reduse”, punctează BBC.

La fel ca Trump, Netanyahu se confruntă cu alegeri în acest an

La fel ca Donald Trump, Benjamin Netanyahu i-a încurajat pe iranieni să ia lucrurile în propriile mâini. Dar dacă nu pot învinge forțele de securitate ale regimului, prioritatea sa este distrugerea capacităților militare ale Iranului și a capacității acestuia de a reconstrui miliții în regiune care ar putea amenința Israelul.

De zeci de ani, Netanyahu consideră Iranul cel mai periculos inamic al Israelului. El crede că liderii Republicii Islamice vor să construiască o armă nucleară pentru a distruge statul evreu. În ziua a doua a războiului, a declarat că Israelul și America împreună vor putea „să facă ceea ce am sperat să realizez de 40 de ani – să zdrobească complet regimul terorii”.

Războaiele au întotdeauna și o dimensiune politică internă. La fel ca Trump, Netanyahu se confruntă cu alegeri în acest an. Spre deosebire de Trump, însă, funcția sa este direct în pericol. Mulți israelieni îl învinuiesc pentru greșelile de securitate care au permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023. O victorie decisivă împotriva Iranului i-ar putea aduce reabilitarea electorală.

Iranul dispune de un aparat puternic de securitate, represiune și coerciție

Uciderile liderului suprem și ale consilierilor săi militari au fost o lovitură dură pentru regim. Dar asta nu înseamnă neapărat că se va prăbuși.

Instituțiile Republicii Islamice au fost concepute pentru a supraviețui războaielor și asasinatelor. Nu este un sistem construit în jurul unei singure persoane. Este un sistem de stat, bazat pe o rețea complexă de instituții politice și religioase.

Definiția regimului pentru victorie este simplă: supraviețuirea. Pentru asta, dispune de un aparat puternic de securitate, represiune și coerciție. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) are un mandat explicit de a proteja regimul în țară și în străinătate. Se estimează că are aproximativ 190.000 de membri activi și până la 600.000 de rezerviști. De asemenea, controlează o mare parte din economie, ceea ce oferă liderilor săi motive financiare, nu doar ideologice, să rămână loiali.

Este sprijinită de Basij, o forță paramilitară voluntară cu aproximativ 450.000 de membri, cunoscută pentru loialitate și brutalitate.

Iranul este o țară mare, cu o populație de peste 90 de milioane de oameni, multi-etnică

Trump a amenințat IRGC și Basij cu „moarte sigură” dacă nu depun armele. Este puțin probabil ca aceste amenințări să le schimbe convingerile – potrivit BBC. Republica Islamică și islamul șiit sunt impregnate de ideea martiriului. După anunțul morții liderului suprem, prezentatoarea televiziunii de stat a spus că acesta „a băut dulcea și pura băutură a martiriului”.

Unii analiști cred că liderul suprem ar fi acceptat riscul unui atac tocmai în căutarea martiriului. Americanii cred că de această dată puterea lor brută, împreună cu cea a Israelului, poate impune schimbarea regimului fără a crea un dezastru.

Precedentele nu sunt încurajatoare. Înlăturarea lui Saddam Hussein în 2003 a dus la ani lungi de război și la apariția mișcărilor jihadiste extremiste. Libia, la 15 ani după căderea lui Gaddafi, este un stat eșuat. Iranul este o țară mare, de aproape trei ori cât Irakul, cu o populație de peste 90 de milioane de oameni, multi-etnică. Dacă regimul cade, scenariul de coșmar este ca haosul și violența care ar urma să rivalizeze cu războaiele civile din Siria și Irak.

Acțiunea militară a SUA și Israelului distruge capacitățile militare ale Iranului, schimbând ecuația în Orientul Mijlociu, chiar dacă regimul supraviețuiește. Mulți iranieni ar jubila dacă acesta ar cădea. Dar înlocuirea prin forță a unui regim cu o alternativă pașnică și coerentă ar fi o provocare imensă.

Pariul lui Trump este că acest lucru este posibil, că acest război va face Orientul Mijlociu un loc mai bun și mai sigur. Șansele ca acest lucru să se întâmple sunt însă incerte și dificile, conchide BBC.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
6.9 ° C
7.2 °
6.1 °
82 %
2.6kmh
0 %
mar
7 °
mie
13 °
J
14 °
vin
11 °
S
9 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii