Schimbările climatice au o serie de consecințe dezastruoase asupra mediului şi societăţii, printre cele mai îngrijorătoare fiind cele asupra sănătății umane. În acest context, InfoClima a analizat cum arată perspectivele climatice pentru România și cum este afectată sănătatea românilor. 

În ultimele decenii, căldura a devenit principala cauză de deces provocată de fenomenele meteorologice extreme în Europa. Cifrele sunt dramatice: aproximativ 61.700 de decese asociate temperaturilor ridicate în 2022 și 47.700 în 2023. România face parte din această statistică îngrijorătoare cu 2585 de decese.

România nu este ferită de această tendință alarmantă: temperaturile tot mai ridicate pun presiune asupra corpului uman. În ultimii 20 de ani, numărul deceselor asociate căldurii a crescut cu aproximativ 30% la nivel european, iar țara noastră se află printre regiunile afectate.

Datele climatice pe termen lung confirmă o realitate îngrijorătoare: începând din anii 1980, Europa a înregistrat cea mai accelerată rată de încălzire, respectiv continentul nostru se încălzește de două ori mai rapid decât media globală, conform raportului Starea climei in Europa 2023 realizat de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice.

Consecinţele sunt deja vizibile și măsurabile, inclusiv în România. Conform bazelor de date europene, rata mortalității cauzate de căldură între perioadele 2003–2012 și 2013–2022 a crescut în România, în medie cu 7.15 la 100.000 locuitori. Totodată, se constată că valorile sunt mai crescute pentru bărbaţi decât pentru femei (Tabelul 3), iar ca distribuţie spaţială, în partea vestică a ţării s-a înregistrat o creștere mult mai accelerată comparativ cu sud-estul şi parţial cu estul ţării unde a scăzut ușor.

Populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme

Potrivit amplei analize realizată de site-ul InfoClima, ies în evidență date semnificative. Respectiv mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu circa 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012.

Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.

Sistemul de avertizare din România permite existența „ferestrelor de risc” de 3-5°C în care populația este expusă riscului termic fără avertizări.

Există 3 sisteme vitale sub atacul căldurii: – sistemele cardiovascular, respirator și nervos. Iar decesele asociate căldurii înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au atins cel mai înalt nivel înregistrat în 2023 în Europa,cu 167% mai mare decât în 1990-1999.

Vulnerabilitatea urbană și lipsa planificării locale

Printre altele, potrivit analizei, un punct slab major al adaptării urbane la schimbările climatice în România este lipsa unor evaluări sistematice de risc climatic la nivel local şi corelarea lor cu documentele strategice la nivel local. Conform raportărilor internaționale (Report of the Lancet Countdown, 2024), doar municipiul Alba Iulia a realizat un astfel de studiu. Un număr foarte mic de orașe și municipii (în jur de 30) au strategii şi/sau planuri de adaptare la schimbările climatice, iar pentru mediul rural nu a fost identificată nicio localitate cu un document strategic în acest sens. Acest fapt menține expunerea populației vulnerabile la riscuri climatice grave.

Deficitul de spații verzi în mediul urban agravează efectele valurilor de căldură în orașe care sunt intensificate de prezenţa insulelor de căldură urbană. Datele naționale arată o scădere a suprafeței de spațiu verde raportată la suprafața urbană, ceea ce afectează sustenabilitatea urbană și confortul termic al locuitorilor. De asemenea, suprafața împădurită s-a redus cu aproximativ 5% între 2001 și 2022 (raportat la anul 2020), ceea ce afectează grav capacitatea ecosistemelor de a regla temperatura, a stoca carbonul și a susține sănătatea umană. Aceste realități impun politici coerente de urbanism verde, refacerea ecosistemelor și integrarea riscurilor climatice în guvernanța locală.

Deficiențe în pregătirea sistemului medical

Tot potrivit analizei InfoClima, sistemul medical românesc nu este suficient pregătit pentru a răspunde provocărilor climatice. Deşi au existat încercări de completare a programei universitare, nicio facultate de medicină din țară nu include cursuri dedicate impactului schimbărilor climatice asupra sănătății și asupra sistemului sanitar, ceea ce limitează formarea profesioniștilor capabili să gestioneze efectele directe şi indirecte ale valurilor de căldură.

În plus, multe spitale, în special din oraşele mici, nu dispun de sisteme de climatizare adecvate, expunând pacienții și personalul la riscuri suplimentare în perioadele de temperaturi extreme. Este urgentă o reformă care să integreze schimbările climatice în educația medicală și în infrastructura sanitară, pentru a crește capacitatea de adaptare și protecție a sănătății publice.

Acest tip de informație este esențial pentru a permite o evaluare comprehensivă a impactului asupra sănătății publice și pentru a orienta intervențiile către categoriile de populație cele mai vulnerabile.

Concluziile analizei

Schimbările climatice nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă cu efecte profunde asupra sănătății publice în România.

Creșterea temperaturilor, intensificarea valurilor de căldură, extinderea arealului bolilor infecțioase și agravarea problemelor respiratorii, cardiovasculare și psihice conturează o criză medicală complexă. Dovezile științifice prezentate în raport arată clar că stresul termic nu este un fenomen izolat, ci un catalizator al vulnerabilităților preexistente, afectând disproporționat persoanele în vârstă, copiii, bolnavii cronici și comunitățile cu venituri reduse.

Sistemele de sănătate și politicile publice actuale sunt încă nepregătite pentru magnitudinea acestei provocări.

Lipsa corelării între datele meteorologice și cele medicale, infrastructura sanitară inadecvată, absența unei educații climatice sistematice și deficiențele în comunicarea riscurilor către populație reprezintă lacune majore în capacitatea de răspuns. Deși există inițiative promițătoare la nivel național – precum Strategia naţioanală de adaptare la schimbările climatice sau Registrul RESANMED – implementarea lor este fragmentară și insuficientă în fața ritmului accelerat al schimbărilor climatice.

Este momentul unei acțiuni hotărâte și coordonate, care să prioritizeze protecția sănătății umane în fața riscurilor climatice.

România are nevoie de sisteme de avertizare calibrate științific, de planuri locale și naționale de răspuns, de o infrastructură medicală adaptată și de o societate informată și educată în fața acestor pericole. Criza climatică nu mai poate fi tratată ca o problemă de mediu separată, ci trebuie integrată urgent în politicile de sănătate publică – pentru a proteja vieți și a consolida reziliența comunităților noastre.