Datoria externă totală a României a urcat la suma de 222,3 miliarde euro, după primele opt luni din 2025, cu un salt de 18,8 miliarde euro față de decembrie 2024, potrivit datelor BNR.

Din această sumă, 77,8 % este datorie pe termen lung, iar restul pe termen scurt. În paralel, datoria administrației publice a crescut cu 14,9 miliarde euro, ajungând la 121,9 miliarde euro.

O dublare sau creștere rapidă a datoriei externe pune presiune pe economia națională: obligațiile de plată generează costuri ridicate, vulnerabilitate la șocuri externe (creșteri de dobânzi, deprecierea monedei) și limitarea spațiului fiscal pentru investiții publice.

Comparativ, în zona euro, datoria guvernamentală medie se situează în jurul valorii de 88 % din PIB. R

Riscurile creșterii datoriei externe a României

*Risc de lichiditate – Datoria externă pe termen scurt (49,4 miliarde euro, 22,2 % din total) trebuie refinanțată frecvent. Dacă piețele externe se strâng sau investitorii devin reticenți, România poate întâmpina dificultăți.

*Costuri mai mari la servirea datoriei – Rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 14,8 % în primele 8 luni, față de 21,5 % în 2024 – dar asta poate fi temporar și poate reveni dacă dobânzile cresc.

*Expunere la schimb valutar – O parte din datorie este denominată în valută. O depreciere a leului poate mări povara reală.

*Distragerea resurselor spre plată, nu investiții – Cheltuielile cu dobânzile și rambursările pot sufoca bugetul public, reducând fondurile pentru infrastructură, educație sau sănătate.

*Dacă România continuă să acumuleze datorie într-un ritm accelerat, ratingurile de țară ar putea fi revizuite, ceea ce va face finanțarea mai scumpă, potrivit tvrinfo.ro.