Clădirea Guvernului va intra în reparații de anul viitor, iar birourile vor fi mutate în clădirea Parlamentului, mai exact la Senat. Palatul Victoria va fi reabilitat cu fonduri europene, prevăzute deja în PNRR, potrivit unor surse guvernamentale.
“Palatul Victoria, sediu al Guvernului, va intra în reabilitare de anul viitor, urmând ca activitatea Executivului să se desfăşoare într-un corp de clădire din Palatul Parlamentului”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.
Vor fi lucrări ample, ale căror costuri se ridică cel mai probabil la zeci de milioane de euro.
Clădirea, aflată în domeniul public al statului, aparținând patrimoniului național, a suferit în decursul celor peste 80 de ani de funcționare etape de uzură fizică, care au dus la deteriorarea majoră a finisajelor, a unor elemente constructive și a stării tehnice a instalațiilor.
Pentru buna funcționare a întregului ansamblu, dar și pentru reducerea cheltuielilor de întreținere și pentru eficientizarea energetică a clădirii, se impune ca lucrările de intervenții si modernizare să fie continuate, astfel încât să nu prezinte pericol în exploatare, iar noile instalații realizate, moderne, să nu rămână racordate la vechea instalație, realizată în urmă cu peste 80 de ani, se arata în documente ale SGG.
De ce se numește Palatul Victoriei?
În această clădire au avut biroul Mareșalul Ion Antonescu, Ana Pauker, Petru Groza, Ilie Verdeț, Elena Ceaușescu, dar și prim-miniștrii care au condus Guvernul, după 1990.
Clădirea poartă numele pieței în care se află, Piața Victoriei.
Piața Victoriei a primit această denumire în anul 1878, după Războiul de Independență și așa i-a rămas numele. Este una dintre puținele Piețe din București care nu și-a schimbat denumirea în timp.
Clădirea a fost ridicată între anii 1935-1944 după planurile arhitectului Duiliu Marcu, cel care a proiectat alte construcții emblematice în București: Palatul Elisabeta, clădirea Athenee Palace, Biblioteca Academiei Române sau Palatul CFR.
Fiind destinat găzduirii Ministerului de Externe din timpul regimului comunist, stilul în care a fost construit aparține curentului clasicismului epurat și este în concordanță cu cererile de la vremea respectivă.
După cum a declarat și Duiliu Marcu, structura și aspectul Palatului Victoria înfățișează „preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă”.
Inițial, intenția nu a fost aceea de a plasa Palatul Victoria ca personaj arhitectural principal în cadrul Pieței Victoriei, ci, dimpotrivă, de a face parte din clădirile care ar fi trebuit să seteze cadrul pentru amplul proiect al clădirii Ministerului Aerului ce urma să oprească perspectiva dinspre Arcul de Triumf.
Această clădire monumentală s-a concretizat mai târziu în blocul în care astăzi se află Victoria Business Center.
În primă fază, fațada principală a Palatului Victoria, cât și fațadele laterale ce aveau panouri decorative sculptate, erau realizate din marmură de Carrara. După deteriorările suferite în urma bombardamentului din 1944, panourile laterale sculptate au fost înlăturate, iar partea din fața a fost reconstruită din plăci de travertin.
Din cauza faptului că Palatul Victoria a fost încadrat în clasa 1 de risc seismic, iar cererea de spațiu pentru desfășurarea activităților administrației publice era în continuă creștere din cauza retrocedărilor sediilor lor inițiale, clădirea a trecut printr-un șantier de consolidare care a durat trei ani, din 2009 până în 2012 și a costat peste 14 milioane de euro.
