Începe Săptămâna Patimilor: Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Mare

Începe Săptămâna Patimilor: Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Mare

Creștinii marchează Săptămâna Patimilor, înainte de Paște. Sunt zilele care preced Învierea lui Iisus și reprezintă o perioadă de smerenie și curățare spirituală înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății.

În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, preoții țin slujbe numite denii. Acestea se săvârșesc seara, începând cu Duminia Floriilor, până în Vinerea Mare, când se cântă Prohodul Domnului.

Semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor

Lunea Mare – Aceasta este considerată ca fiind prima zi a Patimilor lui Iisus. În Biserică, preotul aduce în față icoana tânărului Iosif, care a fost vândut de frații săi în Egipt. La Liturghie se citește istoria vieții acestuia, deoarece amintește de felul în care Mântuitorul a fost vândut de Iuda.

Marțea Mare sau Marțea Seacă, cum mai este cunoscută – Este ziua în care Iisus le-a povestit celor 12 ucenici ai săi două parabole: Cea a celor 10 fecioare și a talanților. La Liturghie, preotul citește Pilda celor 10 fecioare.

Miercurea Mare – A patra zi a Săptămânii Patimilor este cea în care se amintește momentul în care Maria Magdalena i-a spălat lui Iisus picioarele cu propriile lacrimi, în semn de căință, în timp ce se afla în casa lui Iosif cel Lepros. Tot miercuri este și ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor pentru 30 de arginți.

Joia Mare – Este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Este ziua în care se amintește Cina cea de Taină. Iisus, alături de ucenici au luat masa pentru a sărbătorii Paștele evreiesc și cu această ocazie, el le spală picioarele celor 12 dicipoli și le spune că unul dintre ei l-a vândut. La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taina a Împărtășaniei – de unde se și spune că pâinea ( anafura ) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui. După Cină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, de unde este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.

Vinerea Mare – În această zi se ține post negru, deoarece este considerată ca fiind ziua care marchează momentul suferințelor pe care Mântuitorul le-a îndurat în drum spre muntele Golgota, acolo unde a fost răstignit.

Sâmbăta Mare – Ultima zi din Săptămâna Patimilor, marchează momentul în care trupul Mântuitorului este îngropat. Este pasul pe care Iisus îl face în Iad și le oferă tuturor morților posibilitatea de a învia în Viața de Apoi. Sunt ultimele momente dinainte de Înviere, sărbătorită de creștini la miezul nopții.

Fiind o perioadă cu o puternică încărcătură spirituală și religioasă, în Săptămâna Mare, credincioșii respectă o serie de ritualuri și tradiții, unele indicate de Biserică, altele moștenite din strămoși. Astfel, începând de luni și până sâmbătă noaptea se ține post. Mai mult, un număr mare de credincioși aleg să ajuneze în această perioadă, adică să nu mănânce nimic de la răsărit până la apusul soarelui. T

Tot în această săptămână este recomandată abstinența conjugală. În această perioadă, gospodinele încep pregătirile pentru Paște. Luni este ziua în care se începe să se facă curățenie în casă. În următoarele zile se face mâncarea care va fi servită după slujba de Înviere, iar joi se vopsesc ouăle.Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii, potrivit Libertatea.

Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. În această seară oamenii merg la biserică la Denia celor 12 Evanghelii, în care sunt amintite spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de taină la care s-a instituit taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei care voiau să-l ucidă.

Începând din Joia Mare, clopotele nu se mai aud din biserici, Vinerea Mare fiind prima zi în care clopotele nu se mai trag, până în noaptea de Înviere.

În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștelui, când femeile gătesc majoritatea mâncărurilor, termină curățenia și pregătesc hainele noi pentru zilele de sărbătoare. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc drobul, friptura și borșul de miel. Sâmbătă seara se pregătește coșul cu bucate ce va fi dus la biserică pentru sfințire. În el se pun ouă roșii, pască, cozonac și preparate din carne, acoperite cu cel mai frumos ștergar din casă. Apoi, oamenii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.

Te-ar putea interesa și

Vremea

București
cer senin
18.5 ° C
20.5 °
17.7 °
72 %
2.6kmh
0 %
joi
19 °
vin
26 °
sâm
24 °
Dum
24 °
lun
24 °

Ultimele articole

Campanii

Opinii