Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat luni legea care reglementează mai strict modul în care este folosit spațiul aerian al României.

Legea stabilește cine are voie să folosească cerul țării, ce autorități trebuie să intervină dacă apar probleme și cum trebuie colaborat în astfel de situații.

Legea vizează atât avioanele obișnuite, cât și dronele și alte vehicule zburătoare. Scopul este de a crește siguranța zborurilor și de a preveni incidentele sau amenințările.

De exemplu, vor fi considerate situații periculoase cele în care:

• o aeronavă zboară fără autorizație în spațiul aerian românesc;
• autoritățile primesc informații că la bord ar putea fi un act terorist, substanțe periculoase sau persoane și bunuri aflate sub sancțiuni internaționale.

Totodată, legea obligă instituțiile publice și companiile private care administrează locuri sensibile – cum ar fi aeroporturi, centrale sau sedii importante – să ia măsuri de protecție împotriva posibilelor amenințări venite din partea dronelor.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va decide ce obiective trebuie protejate și ce echipamente trebuie folosite.

În cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, mai multe instituții – printre care Ministerul Apărării, Internele, Transporturile sau SRI – trebuie să stabilească regulile de colaborare între ele și să publice aceste decizii în Monitorul Oficial.

Deși a fost contestată la Curtea Constituțională de partidele AUR, POT și S.O.S. România, legea a fost declarată constituțională la finalul lunii martie.

A fost promulgată legea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român

De asemenea a fost promulgată legea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgenţă, de asediu de mobilizare ori de război.

Potrivit actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român, conform Agerpres.

Legea a fost contestată la Curtea Constituţională a României de către AUR, POT şi S.O.S. România. La finalul lunii martie, CCR a stabilit că legea este constituţională.