Executivul va adopta azi ordonanța anunțată încă de acum două săptămâni prin care se prelungește plafonarea prețului la gaze naturale până în martie 2027. Menită să protejeze populația de creșterea bruscă a facturilor, ea are la bază un algoritm și nu mai fixează un preț maxim aplicat. Schema actuală de plafonare și compensare a prețurilor expiră la sfârșitul lunii.
Într-o intervenție la postul B1 TV, premierul Ilie Bolojan a afirmat că „suntem într-o situaţie în care România îşi asigură într-o pondere destul de mare componenta de gaz şi (…) vom adopta un act normativ, o ordonanţă, care să asigure că preţul la gaz nu va creşte în perioada următoare şi să ne protejăm, indirect, cel puţin pe această componentă”. El a subliniat efectul prețurilor electricității, gazului sau combustibililor asupra inflației și că orice creștere a acestora afectează direct cetățenii și economia. Bolojan a promis că cetățenii vor fi protejați până în martie 2027. A numit acest an o perioadă de tranziție, în care prețul gazelor va fi unul „administrat/tranzitoriu”. Ce urmează apoi? Conform lui Bolojan, de anul viitor intră în exploatare resursele suplimentare din Marea Neagră și „cu siguranţă România va fi în totalitate independentă pe componenta de gaz şi nu mai depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă pe pieţele globale”.
O plafonare calculată, nu limitată. Algoritmul-minune
Ca să limiteze efectele dependenței de prețurile pieței și voracitatea producătorilor și distribuitorilor, Executivul a renunțat la formula „clasică” a prețului fix maximal și va aplica un algoritm ce va face ca prețul final facturat consumatorilor să combine mai mulți factori, într-o formulă clară. Se ia costul gazelor achiziționate de furnizor, o componentă fixă de furnizare de 15 lei/MWh, apoi intră în ecuație tarifele reglementate pentru transport și distribuție, iar la final, desigur, taxele și TVA. Pentru clienții casnici care nu sunt în regim de furnizor de ultimă instanță, se va aplica cel mai mic preț dintre cel contractual și cel rezultat din formula reglementată. Astfel, se vizează limitarea riscului unor facturi mai mari decât cele prevăzute prin contracte existente. Cheia de boltă a algoritmului este prețul administrat de 110 /MWh pentru gazele livrate de producătorii interni către furnizori și producătorii de energie termică destinați populației. Chiar și acesta va putea fi însă modificat, prin hotărâre de guvern, în funcție de evoluțiile pieței, semn că Guvernul ține cumva cont și de presiunea asupra piețelor generată de războiul din Orientul Mijlociu.
Producătorii și furnizorii, obligați să-și umple rezervoarele de gaz
Ordonanța pregătită de Guvern mai prevede o componentă strategică și anume conservarea și mărirea stocurilor, o măsură obligatorie și logică în contextul asigurării securității energetice. Furnizorii și producătorii de energie termică sunt așadar obligați să constituie stocuri minime de gaze naturale în depozite subterane, în perioada aprilie – octombrie 2026. Nivelul minim stabilit este de cel puțin 90% din capacitatea națională de înmagazinare. Autoritățile argumentează că această măsură este necesară pentru a asigura continuitatea alimentării în iarna 2026-2027 și pentru a reduce riscul unor șocuri de preț generate de eventuale dezechilibre între cerere și ofertă. Nerespectarea regulilor implică sancțiuni severe, inclusiv amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală a operatorilor.
Cum va reacționa piața
Nu în ultimul rând, rămâne de văzut cum va reacționa piața în urma măsurilor dicatate de Guvern. În contextul în care unii operatori au emis deja facturi mai mari (aproape duble) pentru gazele livrate conform schemei actuale de plafonare, reacțiile la algoritmul-minune al lui Bolojan pot fi negative. Trecerea de la schema actuală, cu preț fix, la una bazată pe mai mulți factori oferă un plus de transparență, fapt ce nu e neapărat pe gustul tuturor. La fel cum nu este nici „prețul mediu ponderat” luat în calcul prin algoritm. Sau limitarea componentei concurențiale. Impactul asupra facturilor ce vor fi emise către consumatorii casnici rămâne de văzut. Deocamdată, atât Guvernul, cât și analiștii din industrie plasează modelul bazat pe algoritm pe același palier cu cel cu preț fix. Situația este diferită la consimatorii non-casnici, unde se așteaptă măriri de până la 15%.
Iată ce a spus premierul Ilie Bolojan aseară, la B1 TV:
