Sondaj CURS: Nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației Capitalei

În ce direcție cred bucureștenii că merge România

Percepția asupra direcției generale a țării este, în mod clar, una dominată de pesimism. Trei sferturi dintre respondenți, mai exact 75%, consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Acest rezultat indică un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației. În contrast, doar 18% dintre bucureșteni sunt de părere că lucrurile evoluează în sens pozitiv.

Există și un segment restrâns, de 7%, care nu și-a format o opinie sau preferă să nu se pronunțe. Diferența semnificativă dintre percepțiile negative și cele pozitive scoate în evidență o lipsă accentuată de încredere în viitorul țării.

Cum văd bucureștenii direcția în care merge Capitala

Și la nivel local, percepția este în mare parte negativă, deși tonul este ușor mai puțin critic decât în cazul evaluării direcției României. Majoritatea respondenților, respectiv 65%, consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, semn că nemulțumirile legate de evoluția orașului sunt larg răspândite. Acest rezultat indică o stare de insatisfacție legată de modul în care se dezvoltă Capitala și de felul în care sunt gestionate problemele urbane.

Pe de altă parte, 28% dintre bucureșteni apreciază că orașul merge într-o direcție bună, ceea ce arată că există și un segment al populației care observă aspecte pozitive sau are mai multă încredere în administrația locală. În același timp, 7% dintre respondenți nu au exprimat o opinie clară.

Ce își doresc oamenii să schimbe în București

Întrebați care este cea mai importantă problemă ce ar trebui rezolvată de Primăria Generală, cei mai mulți bucureșteni indică traficul și aglomerația. Această situație afectează direct viața de zi cu zi și este percepută ca cea mai apăsătoare dificultate. Mai exact, 24% dintre respondenți spun că blocajele și deplasarea dificilă prin oraș reprezintă principala sursă de nemulțumire. Mulți consideră că sunt necesare măsuri rapide și eficiente din partea autorităților.

Poluarea este indicată de 7% dintre respondenți, iar nivelul de trai de 6%. Aceste rezultate arată clar că locuitorii Capitalei așteaptă îmbunătățiri concrete care să le facă viața mai ușoară și mai confortabilă.

Câtă încredere mai au bucureștenii în liderii politici

Evaluarea principalelor personalități politice scoate în evidență un nivel ridicat de neîncredere din partea bucureștenilor. Nicușor Dan înregistrează cel mai mare procent de opinii pozitive dintre cei analizați, însă chiar și în acest caz, doar 33% dintre respondenți îl apreciază favorabil, în timp ce o majoritate clară, de 63%, au o părere negativă despre acesta.

Situația este similară și în cazul celorlalți lideri politici. Ciprian Ciucu obține 29% evaluări pozitive și 65% negative, iar Daniel Băluță este perceput favorabil de 25% dintre respondenți, în timp ce 70% îl evaluează negativ. Sorin Grindeanu adună 23% opinii pozitive, comparativ cu 72% negative, iar Ilie Bolojan înregistrează 22% aprecieri pozitive și 74% negative.

Cel mai scăzut nivel de apreciere pozitivă îl are Dominic Fritz, cu 19%, în condițiile în care 73% dintre respondenți au o opinie negativă despre acesta.

Cum ar vota bucureștenii dacă alegerile locale ar avea loc duminica viitoare

Datele sondajului arată o competiție extrem de strânsă între principalele partide politice din Capitală. Partidul Social Democrat s-ar clasa pe primul loc, cu 22% din intențiile de vot, însă diferența față de următorii competitori este redusă. Alianța pentru Unitatea Românilor ar obține 20%, confirmând o susținere semnificativă în rândul electoratului bucureștean.

Partidul Național Liberal ar fi cotat cu 18%, urmat îndeaproape de Uniunea Salvați România, cu 17%, ceea ce indică un echilibru fragil între principalele forțe politice. În același timp, partidele mai mici reușesc să atragă procente care pot influența rezultatul final: SENS și SOS România ar obține câte 5%, Partidul Naționalist Reformarea României (Piedone) ar avea 4%, iar Partidul Oamenilor Tineri și REPER câte 3%. Alte formațiuni politice ar cumula, împreună, 3% din opțiuni.