Transportul public din Capitală se află în fața celui mai critic moment din ultimii ani. Primarul General, Ciprian Ciucu, a solicitat public conducerii Societății de Transport București (STB) să declare de urgență insolvența companiei. Măsura este văzută drept singura cale legală și economică prin care pot fi salvate atât compania de transport, cât și bugetul Capitalei.
În ultimii 7-8 ani, STB a acumulat o datorie fabuloasă de 3 miliarde de lei, sumă la care se adaugă zilnic penalități usturătoare și un cost operațional de 1,7 milioane de lei pe an. În prezent, gaura financiară a companiei amenință să tragă în jos întregul oraș.
„Le cer directorului general STB și Consiliului de Adminisrrație al STB să se întrunească de îndată, mâine dimineață, și să ceară insolvența companiei. Doar așa o putem salva, doar așa putem plăti salariile, doar așa putem evita falimentul orașului. Le cer să-și asume decizia corectă. Insolvența e singurul mecanism financiar pentru a proteja această companie de acumularea unor penalități suplimentare la datoriile neplătite. Dacă nu, ele vor curge și vor crește”, a declarat Ciprian Ciucu.
Anatomia unui dezastru: Cum s-a ajuns la datorii de 3 miliarde de lei?
Conform datelor financiare, STB se află de facto în insolvență nedeclarată încă din anul 2020. Principalele cauze ale acestui colaps financiar își au rădăcinile în deciziile de management din perioada 2019-2020.
În primul rând, societatea înregistrează datorii uriașe către ANAF. Nu mai puțin de 1,49 miliarde de lei sunt datoriile neplătite către stat. Acest lucru se datorează faptului că în perioada 2019-2020, conducerea STB a decis să rețină, dar să nu vireze cota de TVA și contribuțiile salariale (impozit pe venit, pensii și sănătate). În prezent, societatea are circa 10.000 de angajați rămași neasigurați în sistemul public de sănătate, plus fără contribuții la pensie plătite și implicit fără stagiu de cotizare la zi. La toate acestea se adaugă, desigur, dobânzi penalizatoare, cifrate la 402 milioane de lei.
Aici se poate pune întrebarea ce s-a întâmplat cu banii care nu au fost virați statului. Ciucu susține că sumele reținute din salariile angajaților au fost redirecționate către capitalizarea celor 22 de companii municipale create în acea perioadă pentru a prelua servicii publice și ar fi gestionat defectuos banii.
Imaginea dezastrului nu ar fi completă fără costurile generate de anularea licitației de achiziție a „tramvaielor rusești” asamblate la Pașcani. Litigiul în instanță, câștigat de firma care și-a adjudecat licitație, costă STB în fiecare zi. Astfel, pentru un contract neonorat de 305 milioane de lei, STB a fost obligată la plată, iar penalitățile au ajuns la 1 miliard de lei.
Bugetul Bucureștiului, sugrumat de STB și Termoenergetica
Primăria Municipiului București (PMB) este instituția obligată prin lege să acopere datoriile STB, însă resursele orașului sunt epuizate, susține Ciucu. Cumulate, STB și Termoenergetica înghit două treimi din bugetul anual al Capitalei, lăsând orașul fără fonduri pentru investiții esențiale în infrastructură, spitale sau școli.
„Termoenergetica și STB consumă împreună două treimi din bugetul anual al orașului. Mă mir cum în atâția ani nimeni nu a făcut nimic. Ne-am obișnuit ca banii să vină din cer și nimeni să nu ia nicio măsură”, a mai declarat primarul Capitalei.
Ce presupune intrarea în insolvență?
Departe de a însemna închiderea transportului public, procedura de insolvență reprezintă o umbrelă de protecție juridică și financiară ce prezintă beneficii pentru companie și pentru oraș.
Primul avantaj este reprezentat de ștergerea datoriilor. Astfel, odată aprobat Planul de Reorganizare, o parte semnificativă din datorii și penalități poate fi anulat definitiv. Totodată, se sistează acumularea de noi penalități către ANAF și furnizori și se blochează orice tentativă de poprire pe conturile companiei, garantând astfel funcționarea transportului în comun. Nu în ultimul rând, un beneficiu este reprezentat de garantarea salariilor. Astfel, drepturile bănești ale șoferilor, vatmanilor și mecanicilor sunt protejate cu prioritate.