Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul bugetului de stat pentru 2026 a fost publicat de Ministerul Finanțelor și urmează să fie aprobat de Guvern până la sfârșitul săptămânii, pentru a fi trimis apoi în Parlament. Potrivit șefului Executivului, bugetul este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan la cinci provocări majore: reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, costul ridicat al dobânzilor, eficientizarea administrației publice și consolidarea economiei pe termen lung.
Reducerea deficitului bugetar, prima mare provocare
Una dintre principalele priorități ale bugetului pe 2026 este reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului. Potrivit premierului, România trebuie să reducă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025, echivalentul a 146 de miliarde de lei, la 6,2% din PIB în 2026, adică 127,3 miliarde de lei. Ajustarea necesară este estimată la aproximativ 18,7 miliarde de lei.
Ilie Bolojan a subliniat că această ajustare nu reprezintă doar un exercițiu contabil al Guvernului, ci un efort al întregii economii. În practică, reducerea deficitului înseamnă apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice, ceea ce presupune prioritizarea atentă a modului în care sunt folosiți banii publici.
Investițiile rămân la un nivel ridicat
În paralel cu reducerea deficitului, Guvernul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Premierul a explicat că în prezent există peste 20.000 de proiecte de investiții în diferite faze de implementare în întreaga țară, iar în anii precedenți au fost contractate proiecte peste capacitatea normală de finanțare. Un rol esențial îl au proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro din acest program, termenul limită pentru finalizarea absorbției fiind sfârșitul lunii august. Bugetul de investiții propus pentru 2026 este estimat la peste 160 de miliarde de lei, adică aproximativ 8% din PIB.
Costul dobânzilor pune presiune pe buget
O altă problemă majoră pentru finanțele publice este costul ridicat al dobânzilor aferente datoriei publice. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat, pe fondul creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani. În 2026, România ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzi, echivalentul a aproape 12 miliarde de euro, adică aproximativ 3% din PIB. Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului de investiții Programul Național de Investiții Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul construcției autostrăzii București–Pașcani.
Reducerea cheltuielilor de personal și reformarea administrației
Pentru a crea spațiu bugetar pentru investiții și servicii publice, Guvernul intenționează să reducă cheltuielile de personal din sectorul public. În perioada următoare, ministerele și instituțiile publice vor trebui să își reorganizeze structurile și să identifice economii. Potrivit proiectului de buget, cheltuielile de personal vor fi reduse și se vor menține sub control cheltuielile curente ale statului, fără a afecta sprijinul acordat categoriilor vulnerabile. Bugetul pentru asistență socială este estimat la aproximativ 250 de miliarde de lei.
O economie mai solidă pe termen lung
Pe lângă ajustările bugetare, Guvernul își propune și consolidarea economiei pe termen lung. Premierul a subliniat că este nevoie de creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private. Potrivit acestuia, doar așa pot fi create condițiile pentru o economie mai competitivă și mai rezistentă, capabilă să genereze mai multă valoare și bunăstare pentru români.
