România și Bulgaria se confruntă cu riscuri tot mai mari după atacurile asupra navelor comerciale din apropierea coastelor lor, arată o analiză Reuters publicată marți, 3 noiembrie. Numeroase vase lovite circulau pe rute folosite pentru exporturile ucrainene prin canalul Sulina. Atacurile aduc astfel consecințele războiului în apropierea infrastructurii și a apelor teritoriale ale celor două state NATO.
Nave lovite inclusiv în apele teritoriale românești
Bilanțul incidentelor din octombrie include morți, dispăruți și nave scufundate. Pe 5 octombrie, două persoane au murit după lovirea cargoului Royad Mammadov, la sud de Sfântu Gheorghe. Pe 14 octombrie, petrolierul Yara J a fost atacat în apele teritoriale românești, în apropiere de Sulina, iar echipajul a fost salvat. Pe 28 octombrie, portcontainerul Contship Jet, care se îndrepta spre Constanța, a fost lovit de trei drone navale și s-a scufundat în zona economică exclusivă a Bulgariei. Echipajul a fost recuperat.
Suspiciuni asupra Rusiei, dar atribuirea atacurilor rămâne dificilă
Analiștii consultați de Reuters consideră că Rusia se află în spatele atacurilor și că acestea testează disponibilitatea NATO de a reacționa. Moscova neagă că vizează vecinii Ucrainei. Bucureștiul a acuzat Rusia de lovituri sistematice asupra navelor civile, dar a evitat atribuirea fiecărui incident în lipsa probelor necesare. Bulgaria nu a acuzat direct Moscova.
Infrastructura energetică intră în zona de risc
Incidentele au vizat și apropierea unor obiective importante pentru România. Potrivit cronologiei Reuters, pe 26 august, o dronă navală a fost observată la câteva sute de metri de proiectul gazier Neptun Deep, determinând intervenția avioanelor F-16. În iunie, o dronă maritimă a explodat lângă un terminal petrolier din portul Constanța, fără victime. Ucraina a recunoscut că aparatul îi aparținea și a susținut că pierduse controlul asupra lui din cauza bruiajului rusesc.
NATO întărește supravegherea, Turcia caută un armistițiu
NATO a anunțat desfășurarea unor avioane de patrulare maritimă, radare și drone. Un oficial român a subliniat însă nevoia de interceptoare antiaeriene și sisteme radar suplimentare. În paralel, Turcia promovează un armistițiu maritim limitat. Miza este protejarea navigației și a exporturilor, într-o regiune esențială pentru comerțul cu cereale și energie.