Finlanda pregătește relaxarea interdicției privind armele nucleare în contextul securității europene. Decizia vine după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, dar și după conflictul de lungă durată dintre Rusia și Ucraina. Ministrul Apărării de la Helsinki, Antti Hakkanen, a declarat că țara sa va permite importul, transportul și depozitarea armelor nucleare pe teritoriul său în anumite condiții.
Decizia marchează o cotitură semnificativă în politica de securitate a unui stat care, până de curând, fusese cunoscut pentru neutralitatea sa extinsă.
Antti Hakkanen a declarat într-o conferință de presă că interdicția legislativă a țării privind armele nucleare, care datează din 1980, nu mai este relevantă în contextul geopolitic actual. „Legislația nu răspunde nevoilor Finlandei ca membru NATO”, a declarat Hakkanen, potrivit presei regionale.
Finlanda a devenit membru NATO în anul 2023, după invazia pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, în 2022. Țara nordică are o frontieră comună cu Rusia de peste 1.000 de kilometri.
De la neutralitate, la cooperare nucleară NATO
Pentru decenii, Finlanda a adoptat o poziție strict neutră și a fost semnatară a Tratatului din 1968 privind neproliferarea armelor nucleare (NPT), angajându-se să nu dezvolte sau să găzduiască arme nucleare. Totuși, contextul geopolitic s-a schimbat radical. Acum, guvernul finlandez consideră că legislația anterioară nu mai corespunde nevoilor de securitate ale țării.
În Europa, Franța și Regatul Unit dețin propriile arme nucleare, în timp ce Statele Unite stochează focoase nucleare în mai multe țări NATO, printre care Germania, Belgia, Țările de Jos, Italia și Turcia.
