Un robot umanoid chinez a devenit vedeta celei de-a doua ediții a World Humanoid Robot Games de la Beijing după ce a parcurs proba de 100 de metri în doar 9,39 secunde. Performanța lui Tiangong Ultra este, pe hârtie, mai bună decât recordul mondial de 9,58 secunde stabilit de Usain Bolt în 2009. Comparația este însă una demonstrativă: rezultatul robotului nu reprezintă un record oficial în atletism și nu poate fi comparat sportiv cu performanța unui om.
Tiangong Ultra l-a depășit pe Lightning chiar înainte de sosire
Cursa de la Beijing a fost spectaculoasă. Tiangong Ultra, dezvoltat de Beijing Humanoid Robot Innovation Center, a rămas inițial în urma robotului Lightning, dar l-a depășit în apropierea liniei de sosire și a câștigat seria preliminară.
Lightning, robot dezvoltat de Honor, a terminat în 9,47 secunde, ceea ce înseamnă că și el a coborât sub timpul de 9,58 secunde al lui Bolt.
Un alt robot fusese și mai rapid: 9,32 secunde
Există chiar o performanță mai impresionantă. Înaintea competiției, robotul Lightning al companiei Honor a parcurs cei 100 de metri în 9,32 secunde în cadrul unui test pregătitor.
Robotul a atins o viteză maximă de aproximativ 14,5 metri pe secundă, iar timpul său a fost cu 0,26 secunde mai bun decât recordul lui Bolt. Performanța din test nu a fost însă cea obținută în cursa propriu-zisă a Jocurilor.
Usain Bolt rămâne, bineînțeles, deținătorul recordului mondial
Rezultatele roboților nu modifică recordurile oficiale ale atletismului. Usain Bolt rămâne cel mai rapid om din istorie pe 100 de metri, cu timpul de 9,58 secunde stabilit la Campionatele Mondiale de la Berlin, pe 16 august 2009.
Diferențele biologice și mecanice fac ca performanțele să nu fie direct comparabile. Roboții nu sunt supuși regulamentelor atletismului și nu au aceleași limitări fiziologice precum oamenii. Cursa este însă un indicator spectaculos al vitezei cu care evoluează tehnologia roboților umanoizi.
În 2025, roboții aveau nevoie de peste 20 de secunde
Progresul într-un singur an este probabil partea cea mai impresionantă. La prima ediție a competiției, în 2025, timpul câștigător în proba de 100 de metri fusese de peste 20 de secunde.
Acum, mai mulți roboți au ajuns sub pragul de zece secunde. Organizatorii spun că roboții participanți au devenit aproximativ de două ori mai rapizi într-un singur an, o evoluție care reflectă ritmul investițiilor chineze în robotică și inteligență artificială.
Roboții sunt foarte rapizi, dar au o problemă: nu știu să se oprească prea bine
Imaginile de după linia de sosire au demonstrat și limitele actualei tehnologii. După sprint, roboții nu au reușit să încetinească asemenea unui atlet.
Organizatorii amplasaseră o saltea groasă de protecție după linia de sosire, iar mașinile au intrat direct în ea. Tiangong Ultra s-a dezechilibrat puternic și a ajuns în apropierea spectatorilor, care au fost nevoiți să se retragă. Unii dintre roboți au fost apoi transportați de pe pistă pe targă.
Roboții au depășit recorduri umane și în alte probe
Proba de 100 de metri nu a fost singura în care mașinile au obținut rezultate spectaculoase. Un robot a alergat 400 de metri în 39,7 secunde, mai rapid decât recordul mondial uman de 43,03 secunde stabilit de sud-africanul Wayde van Niekerk.
În proba de săritură în înălțime de pe loc, un alt robot a ajuns la 2,88 metri.
Peste 2.000 de roboți concurează la Beijing
World Humanoid Robot Games se desfășoară la National Speed Skating Oval din Beijing, arena construită pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022.
La ediția din acest an participă peste 2.000 de roboți umanoizi, iar programul cuprinde 51 de probe și scenarii. Competiția durează cinci zile și se încheie pe 26 august. Participă echipe din 16 țări, inclusiv China, Statele Unite, Germania și Japonia.
Nu este vorba doar despre alergare și spectacol
Unele probe seamănă cu disciplinele sportive: sprint, fotbal, tenis, arte marțiale sau ridicarea greutăților. Altele sunt însă concepute pentru a testa dacă roboții pot deveni utili în viața reală.
Mașinile trebuie să demonstreze că pot încărca un vehicul electric, conecta cabluri, servi într-un restaurant, manipula obiecte sau executa sarcini industriale. Peste 40% dintre probe necesită funcționarea complet autonomă a roboților.
Un robot care aleargă mai repede decât Bolt poate avea probleme cu un simplu cablu
Tocmai aici apare paradoxul actualei generații de umanoizi. Inginerii au reușit să construiască mașini capabile să alerge cu viteze impresionante, însă sarcini aparent banale pentru oameni pot fi mult mai dificile.
Introducerea corectă a unui cablu într-o priză presupune recunoașterea obiectului, poziționarea precisă a mâinii, controlul forței și capacitatea de a corecta o eroare. Reuters notează că tocmai aceste teste sunt considerate de specialiști mai relevante pentru viitorul comercial al roboților decât recordurile sportive.
China transformă roboții umanoizi într-o industrie strategică
Competiția de la Beijing este și o demonstrație a ambițiilor tehnologice ale Chinei. Evenimentul se desfășoară în aceeași perioadă cu World Robot Conference, unde au fost prezentate aproximativ 3.000 de produse robotice.
China este deja cel mai mare producător mondial de roboți industriali și investește masiv în așa-numita „inteligență artificială întrupată”, adică sisteme AI capabile să interacționeze fizic cu lumea prin intermediul roboților.
SUA privesc cu tot mai multă atenție avansul Chinei
Spectacolul tehnologic are și o dimensiune geopolitică. Statele Unite și-au intensificat controlul asupra roboților umanoizi fabricați în China, invocând riscuri pentru securitatea națională, iar competiția dintre cele două puteri se extinde de la semiconductori și inteligență artificială către robotică.
Pentru moment, însă, imaginea care a făcut înconjurul lumii este mult mai simplă: la 17 ani după recordul legendar al lui Usain Bolt, un robot umanoid a parcurs cei 100 de metri în mai puțin timp decât cel mai rapid om din istorie. Iar progresul de la peste 20 de secunde la sub zece secunde într-un singur an arată cât de repede evoluează domeniul.
