Von der Leyen vrea ca Uniunea Europeană să deschidă ușa Canadei pentru a deveni primul său „membru asociat”, un statut care în prezent nici măcar nu există în tratatele europene. Președinta Comisiei Europene a făcut propunerea în discursul anual privind Starea Uniunii, susținut la Strasbourg în prezența premierului canadian Mark Carney.
Planul ar transforma actuala relație comercială bazată pe CETA într-o mult mai ambițioasă „Alianță pentru Viitor”. Von der Leyen a propus un spațiu comun de prosperitate și securitate economică, integrarea industriilor de apărare, cooperare în producție avansată și proiecte comune în Arctica, energie, minerale critice, baterii, inteligență artificială, calcul cuantic și securitate cibernetică.
„Vreau să lucrez cu tine pentru a deschide ușa Canadei”, i-a transmis von der Leyen lui Carney, propunând ca țara sa să devină primul membru asociat al UE. Comisia nu a explicat încă exact ce drepturi și obligații ar presupune această formulă, care va trebui negociată cu statele membre.
Europa și Canada vor să construiască o alianță tehnologică
Inteligența artificială ocupă un loc important în noua apropiere dintre Bruxelles și Ottawa. Von der Leyen a anunțat intenția de a crea o alianță tehnologică UE-Canada, cu proiecte comune în AI, quantum și securitate cibernetică. Cele două părți ar urma să coopereze și în producția inteligentă, energie, baterii și materii prime critice.
Argumentul Comisiei este că într-o lume în care relațiile tradiționale se fragmentează, Europa trebuie să formeze alianțe cu state care împărtășesc aceleași interese și valori. Canada este atractivă inclusiv datorită resurselor sale naturale, industriei tehnologice și poziției sale strategice în Arctica.
Dar discursul Ursulei von der Leyen conține și un mesaj mult mai prudent despre direcția în care ar trebui să evolueze inteligența artificială.
„Este timpul să încetinim”. Mesajul lui von der Leyen despre AI
Președinta Comisiei a descris inteligența artificială drept una dintre cele două mari „răscruci” ale epocii actuale, alături de schimbările climatice. Ea a avertizat că viitoarele modele ar putea permite atacuri informatice la un nivel fără precedent și a invocat riscurile sistemelor capabile să se îmbunătățească singure.
Von der Leyen a afirmat că directorii unor companii aflate în avangarda AI spun că dezvoltarea modelelor „self-recursive” trebuie încetinită și a folosit formula „pace the frontier”, în esență, controlarea ritmului în care avansează frontiera tehnologică.
Comisia vrea să coopereze cu Canada, Marea Britanie și alți parteneri pentru evaluarea și verificarea modelelor, sisteme de avertizare timpurie și securitatea AI. Von der Leyen a anunțat și că va invita principalele laboratoare care dezvoltă modele de frontieră la discuții despre modalitățile prin care autoritățile pot sprijini eforturile industriei de a controla ritmul dezvoltării.
Riscul pentru Europa: să reglementeze tehnologia construită de alții
Aici apare însă o întrebare economică importantă. Discursul nu spune că Europa renunță la dezvoltarea inteligenței artificiale. Dimpotrivă, von der Leyen afirmă explicit că UE vrea să folosească AI pentru creșterea productivității și vorbește despre cooperare tehnologică și producție inteligentă.
Totuși, în segmentul dedicat AI, cele mai concrete propuneri prezentate de șefa Comisiei sunt concentrate asupra riscurilor, controlului, evaluării și reglementării modelelor de frontieră, nu asupra unei strategii detaliate pentru construirea în Europa a unor laboratoare capabile să concureze direct cu liderii mondiali.
Această diferență ridică o problemă strategică: dacă Statele Unite, China și alte economii continuă să investească masiv în construirea celor mai performante modele, iar Europa își concentrează avantajul comparativ asupra regulilor și siguranței, UE riscă să ajungă dependentă de tehnologii dezvoltate în afara blocului. Aceasta este însă o posibilă consecință a strategiei, nu o politică declarată de Comisie.
UE vrea independență, dar recunoaște că are deja dependențe periculoase
Paradoxul este că o mare parte din același discurs este dedicată tocmai reducerii dependențelor externe ale Europei. Von der Leyen a avertizat că UE are încă „prea multe dependențe periculoase” și a dat exemplul materiilor prime critice, unde Europa este dependentă în proporție de aproximativ 80% de China pentru numeroase materiale strategice.
Comisia propune crearea unei noi Corporații Europene pentru Materii Prime Critice, care să cumpere și să constituie stocuri strategice pentru industria europeană. În relația cu China, von der Leyen a avertizat că deficitul comercial al UE a ajuns la aproximativ un miliard de euro pe zi și a promis folosirea instrumentelor europene pentru reechilibrarea relației.
De aici rezultă miza mai largă a discursului: Bruxelles-ul vrea mai multă autonomie în energie, materii prime, apărare și industrie, dar trebuie să demonstreze că aceeași ambiție va exista și în domeniul care ar putea defini următoarele decenii, inteligența artificială.
Canada ar putea deveni laboratorul unui nou model de alianță
Propunerea privind Canada trebuie privită în același context. Von der Leyen încearcă să construiască în jurul UE un cerc de state apropiate economic, tehnologic și militar, fără ca acestea să devină neapărat membre cu drepturi depline. Canada ar fi primul experiment al acestui model.
Proiectul este însă abia la început. Mai multe capitale europene au fost surprinse de anunț, iar statutul de „membru asociat” nu are în prezent o bază juridică definită în tratatele UE. Drepturile Canadei, accesul la piața europeană, participarea la programele comune și eventualele obligații financiare sau de reglementare trebuie încă negociate.
Discursul Ursulei von der Leyen conturează astfel două pariuri majore pentru Europa: extinderea alianțelor economice dincolo de granițele UE și controlarea riscurilor noii revoluții AI. Întrebarea care rămâne este dacă Europa va reuși simultan să stabilească regulile inteligenței artificiale și să rămână unul dintre locurile în care tehnologia de frontieră este efectiv construită.