Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 8 mai 2022, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional, la 22 aprilie 2015, Legea 102/2015 fiind publicată în Monitorul Oficial din 13 mai 2015. Potrivit actului normativ, marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”, după cum notează Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Potrivit site-ului https://doxologia.ro/, portul popular românesc datează din secolele IX-X. Mărturii mai numeroase există insa din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.
Costumul popular de pe tot cuprinsul ţării se caracterizează prin folosirea cu preponderenţă a culorii albe, ca fond, fiind confecţionat din in, cânepă sau bumbac şi prezentând motive caracteristice, în forme geometrice sau de inspiraţie agrară. Dintre simbolurile cusute sau ţesute pe pânză, se remarcă soarele şi stelele, Pământul şi Cerul, multe flori, un loc aparte ocupându-l simbolul crucii ornat şi stilizat în foarte multe forme, dar şi al altor simboluri religioase, precum: peştele, crucea bizantină, scara vieţii, viţa-de-vie, spicul de grâu, strugurele, păunul etc.
Cromatica motivelor constituie un alt element specific, folosindu-se culori de bază, ca roşu, negru, brun închis, albastru, anumite tonuri de verde şi violet. Straiele populare româneşti impresionează prin măiestrie şi diversitate, distingându-se prin zone etno-geografice de provenienţă, prin perioadele în care sunt purtate, simbolistica lor aparte atestându-le valoarea de emblemă a identităţii româneşti, ce reflectă credinţa strămoşească.
