Astăzi marcăm 49 de ani de la seara în care România a fost zguduită de unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria sa modernă: un seism cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter. Pe 4 martie 1977, în doar câteva secunde, seismul a provocat moartea a peste 1.500 de oameni, distrugeri majore și a lăsat o rană colectivă care se resimte și în prezent.
Pentru cei care l-au trăit, cutremurul a fost o traumă colectivă. Pentru generațiile următoare, a rămas un reper istoric și un avertisment constant.
4 martie 1977: Noaptea care a zguduit România și i-a marcat istoria
Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost zguduită de unul dintre cele mai puternice cutremure din istoria sa: un seism de 7,2 produs în zona Vrancea. În doar 56 de secunde, mișcarea violentă a pământului a declanșat un dezastru cu urmări dramatice, schimbând pentru totdeauna viețile a mii de cetățeni. Undele seismului s-au resimțit în aproape toate regiunile țării și chiar în state vecine. În Bulgaria, la Sviștov, mai multe blocuri s-au prăbușit, provocând sute de victime.
Bucureștiul a fost grav afectat: peste 30 de clădiri s-au prăbușit, iar orașul s-a transformat într-un peisaj al ruinelor. La nivel național, aproximativ 33.000 de locuințe au fost avariate sau distruse.
În urma seismului, 1.578 de persoane și-au pierdut viața în România, dintre care peste 1.400 doar în București. Mii de familii au rămas fără adăpost, iar pagubele materiale au fost estimate la peste 2 miliarde de dolari. După șocul principal, au urmat mai multe replici mai puțin puternice, care au completat trauma colectivă a populației.
Este România pregătită astăzi pentru un cutremur similar?
„În 1977, au picat, știm, în București, 33 de clădiri mari, dintre care 30 fuseseră afectate în 1940, la precedentul mare cutremur și lăsate neraparate, neconsolidate. În 1977 au picat acele 33 de clădiri, dar aproximativ 2000-3000 de clădiri importante au fost afectate semnificativ și majoritatea covârșitoare, probabil 98% au fost lăsate nereparate, neconsolidate, până în zilele noastre. Deci avem undeva la 2000-3000 de clădiri problemă, care pot reprezenta o problemă reală, adică sunt în pericol de colaps în caz de cutremur, dintre acestea ar fi poate rezolnabil și poate o bună practică de gestionare a riscului să ne gândim, să luam în calcul un astfel de scenariu negru, undeva la 10% dintre acestea prăbușite, adică la 200-300 de clădiri prăbușite la următorul mare cutremur în București.”, a declarat pentru Metropola TV, Matei Sumbasacu, inginer constructor.
Cele mai mari cutremure din istoria României
În ciuda numărlui mare de victime, cutremurul din 1977 nu a fost cel mai puternic din istoria țării noastre. Din datele cunoscute, cele mai mari seisme au fost:
- Cutremurul din 26 octombrie 1802. Magnitudinea estimată: 7,9–8,2 pe scara Richter. A fost resimțit pe o arie foarte mare și a durat peste 2 minute.
- Cutremurul din 10 noiembrie 1940. Magnitudinea estimată: 7,7 pe scara Richter. A fost un cutremur de adâncime (aprox. 150 km) care a provocat prăbușirea blocului Carlton din București și numeroase victime.
- Cutremurul din 23 ianuarie 1838. Magnitudinea estimată: 7,5 pe scara Richter.
- Cutremurul din 4 martie 1977. Magnitudine: 7,4 pe scara Richter.
- Cutremurul din 26 noiembrie 1829. Magnitudinea estimată: 7,3 pe scara Richter.
- Cutremurul din 31 august 1986. Magnitudinea: 7,1 pe scara Richter.
Câte clădiri cu risc seismic există în București
Potrivit datelor oferite de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), în București există 2.091 de clădiri încadrate în clasele I, II, III și IV de risc seismic. Dintre acestea, 412 imobile se află în gradul I de risc seismic, cel mai ridicat.
